Prof. dr. Dafin Mureşanu: Recuperarea neurologică post-AVC a pacienţilor este complexă şi durează 3-4 luni. În ce constă prevenţia

Peste 1.000 de medici şi cercetători de top din 16 ţări participă astăzi la cea de-a 17-a ediţie a Congresului Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) care are loc la Cluj-Napoca.

Care vor fi, în anul 2030, metodele terapeutice în ceea ce priveşte reabilitarea pacienţilor care au suferit un Accident Vascular Cerebral? Cum se poate integra un nou dispozitiv de stimulare neurologică, bazat pe interfaţa creier-computer, în reducerea semnificativă a dizabilităţilor generate de apariţia unui Accident Vascular Cerebral? Ce abordări inovative sunt prezentate în Ghidul Academiei Europene de Neurologie şi al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare privind suportul farmacologic în reabilitarea motorie precoce după un accident vascular cerebral ischemic acut? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările care îşi vor găsi răspunsul în cadrul reuniunii ştiinţifice internaţionale de la Cluj-Napoca. 

“Restricţiile impuse de actuala pandemie de COVID-19 au limitat , şi anul acesta, posibilităţile de a organiza, în format fizic, un astfel de eveniment extrem de important pentru medicină în general, şi pentru neurologie şi cercetarea ştiinţifică mondială din acest vast domeniu, în mod special, mediul virtual fiind în acest context, singura scenă sigură a dezbaterilor care de altfel ne configurează şi un aspect pozitiv din perspectiva numărului mare de participanţi, peste 1.000 de neurologi, din 16 ţări, anunţăndu-şi deja prezenţa la această reuniune ştiinţifică de top” a declarat prof.dr. Dafin Mureşanu, preşedinte al SSNN şi al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNRS).

Anual, la nivel mondial, afecţiunile neurologice câştigă, din nefericire, tot mai mult teren în aria bolilor grave, cauza acestei extinderi alarmante fiind determinată de o multitudine de factori de risc. Concomitent, cercetarea ştiinţifică medicală aprofundată din această vastă patologie încearcă să dezvolte terapii inovative pentru a diminua numărul acestor îmbolnăviri, al deceselor şi totodată, al îmbunătăţirii substanţiale a calităţii vieţii pacienţilor. În principal, Accidentul Vascular Cerebral (AVC) a accentuat în ultima decadă evoluţii barometrice îngrijorătoare în rândul populaţiei globului, determinând oamenii de ştiinţă să amplifice dezvoltarea conceptelor de prevenţie, al diagnosticării rapide, al tratamentelor inovative şi, în special, cel al neurorecuperării.

 “Trebuie să apreciem faptul că, păstrând cursul firesc al performanţei academice, neurologia românească, prin valorile sale, continuă să fie prezentă şi apreciată în cadrul unor astfel de dezbateri la care participă anual , personalităţi marcante ale cercetării ştiinţifice medicale mondiale,ceea ce poate fi definit ca un plus de valoare adus constant medicinei româneşti, dar şi ca o contribuţie substanţială pe care cercetătorii români o aduc întregului concept al inovării în medicina mondială” a subliniat  prof.dr. Dafin Mureşanu, preşedinte al SSNN şi al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNRS).

Congresul Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) este organizat în parteneriat cu Societatea de Neurologie din România (SNR) , Institutul de Cercetare RoNeuro din Cluj-Napoca şi Academia de Ştiinţe Medicale din România, precum  şi un consorţiu internaţional de universităţi, sub egida Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNR), a Academiei Europene de Neuroreabilitare (EAN) şi a Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare (WFNR).

Pacienţii cu AVC afectaţi încă de lipsa centrelor de neurorecuperare

Chiar dacă în urmă cu doi ani s-a reuşit extinderea unităţilor medicale speciale (de la 10 la 43) privind tratare în regim de urgenţă (prin metoda medicală denumită generic tromboliză) a pacienţilor care au suferit un AVC, lipsa centrelor de neurorecuperare a acestora continuă să reprezinte o mare problemă la nivel naţional. Accidentul Vascular Cerebral este în mod fundamental o afecţiune cronică şi implică o monitorizare riguroasă după evenimentul acut, impunându-se totodată un amplu program de reabilitare neurologică. În mod ideal, serviciile de reabilitare sunt furnizate de o echipă multidisciplinară de asistenţă medicală cu pregătire în neurologie, aistenţă medicală de reabilitare, terapie ocupaţională şi terapie de limbaj. Aceste echipe sunt coordonate , în baza unor competenţe aprobate şi a unor protocoale medicale riguroase de către medici neurologi specializaţi în reabilitare. Acestora li se adaugă lucrătorii sociali, psihologi, psihiatrii, consilieri, fizioterapeuţi şi asistenţi medicali specializaţi în reabilitare. 

“Procesul de recuperare neurologică este unul complex, iar finalizarea sa din punct de vedere formal, care în principiu durează 3-4 luni de la producerea unui AVC, nu ar trebui să însemne sfârşitul procesului de reabilitare a pacientului” a precizat prof.dr. Dafin Mureşanu. Acesta a adăugat că “interesul central al cercetătorilor ştiinţifici, precum şi cel al factorilor de decizie constă în necesitatea unei mai bune înţelegeri a impactului neurorecuperării care diferă din punct de vedere al rezultatelor, de la un pacient la altul”.

Supravieţuitorii unui AVC pot urma un astfel de program începând din perioada spitalizării, la domiciliu sau în centre speciale de recuperare. O problemă existentă la nivel naţional, cu care se confruntă pacienţii care au suferit, în special, un Accident Vascular Cerebral , este dată de lipsa centrelor de recuperare neurologică. 

Statistici ale Accidentul Vascular Cerebral

În ceea ce priveşte Accidentul Vascular Cerebral, aproximativ un milion de cazuri se înregistrează anual în Europa, studiile fiind raportate la o populaţie  de 500 de milioane de locuitori. La nivel mondial, AVC  constituie o a treia cauză a deceselor înregistrate, după bolile cardiovasculare şi cancer şi, conform ultimei raportări a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au fost înregistrate în întreaga lume peste 17 milioane de cazuri noi de AVC, aproximativ 60% dintre aceşti pacienţi decedează, iar ceilalţi rămân cu diverse grade de dizabilitate permanentă. România este plasată, potrivit ultimelor statistici, în primele trei ţări europene în ceea ce priveşte incidenţa crescută a bolilor cerebrovasculare, precum şi mortalitatea de cauză cerebrovasculară. Prevalenta AVC in Romania este de 0,1% pentru grupa de varsta sub 40 ani, 1,8% pentru grupa de varsta 40-55 ani, 4,3% pentru grupa de varsta 55-70 ani şi 13,9% la varsta de peste 70 de ani. România înregistrează încă cea mai mare mortalitate prin AVC din Europa (21,64%), la nivel national fiind a doua cauză de deces, după bolile cardiovasculare.

Recomandări privind prevenirea apariţiei AVC

Modificarea stilului de viaţă, în care să predomine activitatea fizică, aceasta fiind dublată de o activitate intelectuală adecvata preferinţelor fiecarui individ, evitându-se tot mai mult, şi pe cât posibil stresul psihosocial.

Alegerea unei alimentaţii corespunzătoare şi echilibrate care să ne menţină la o greutate corporală optimă ( evitarea grăsimilor saturate, a dulciurilor concentrate, a aditivilor alimentari şi conservanţilor, dar cu o pondere crescută a vegetalelor proaspete care conţin şi o cantitate crescută de fibre vegetale. 

Evitarea fumatului sau renuntarea la fumat, dupa caz.

Somnul pe timpul nopţii trebuie să fie cât mai constant respectat

Identificarea şi tratarea promptă şi constantă a tuturor factorilor de risc vasculari şi metabolici: 

tensiunea arterială crescută să fie controlată periodic începand chiar din perioada adolescenţei; 

depistarea dislipidemiilor şi corectarea promptă şi constantă a acestora 

depistarea valorilor glicemice crescute şi corectarea controlată a acestora;

depistarea şi tratarea bolilor cardiace care pot evolua independent, 

depistarea şi terapia adecvată a oricăror altor anomalii biologice care pot creşte riscul vascular