OMS ar vrea taxe crescute pe alimentele ultraprocesate şi reclame interzise la fast-food
0Dacă guvernele din întreaga lume ar lua măsuri mai ferme pentru reglementarea pieţei de alimente procesate şi fast-food, aceasta ar fi un pas uriaş în lupta mondială antiobezitate, arată un studiu recent al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Guvernele din toată lumea ar putea încetini sau chiar stopa epidemia de obezitate dacă ar introduce reglementări mai clare şi mai ferme pe piaţa globală a alimentelor de tip fast-food şi pe cea a băuturilor carbogazoase dulci, potrivit cercetătorilor Universităţii din California, care au condus studiul publicat în Buletinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
„Dacă guvernele nu vor face ceva pentru a controla această zonă a economiei, mâna invizibilă a pieţei va continua să promoveze obezitatea la nivel mondial, iar consecinţele sunt dezastruoase asupra viitorului sănătăţii publice şi chiar asupra productivităţii economice“, a declarat Roberto De Vogli, coordonatorul studiului, citat de Reuters.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) cere guvernelor să încerce să facă mai mult pentru a preveni obezitatea. Iar printre măsurile sugerate de OMS se numără:
- Stimulente economice pentru agricultorii şi producătorii care vând alimente proaspete şi sănătoase;
- Taxe crescute pentru producătorii care vând alimente ultraprocesate şi băuturi carbogazoase dulci;
- Reducerea subvenţiilor pentru agricultorii şi companiile care folosesc cantităti crescute de fertilizatori, pesticide, alte chimicale şi antibiotice;
- Reglementări mai ferme privind publicitatea la produsele fast-food, mai ales cea direcţionată către copii.
Cu cât se consumă mai mult fast-food, cu atât creşte greutatea populaţiei
Studiul american girat de OMS a analizat efectele asupra obezităţii ale aşa-numitelor „tranzacţii fast-food“, adică a frecvenţei cu care oamenii cumpără alimente de tip fast-food.
Specialiştii au comparat numărul tranzacţiilor fast-food cu indicele de masă corporală (IMC = greutatea în kilograme împărţită la pătratul înălţimii în metri) al populaţiei în 25 de ţări cu venituri mari între 1999 şi 2008.
Rezultatele au arătt că, pe măsură ce numărul acestor tranzaţii fast-food anuale au crescut de la 26,61 la 32,76 de persoană, IMC-ul mediu a crescut şi el de la 25,8 la 26,4. O persoană cu un IMC de peste 25 este supraponderală, în vreme ce un IMC de peste 30 este considerat limita către obezitate.
Deşi studiul s-a bazat de datele obţinute din ţări bogate, rezultatele sunt relevante şi pentru cele aflate în curs de dezvoltare, cum este cazul României. „Aproape toate naţiile au trecut printr-un proces de dereglementare a pieţelor şi de globalizare, mai ales în ultimele trei decenii“, a subliniat De Vogli.
„Este nevoie de politici de nutriţie în mai multe sectoare: de la agricultură, industrie, sănătate, asistenţă socială şi educaţie“, a subliniat Francesco Branca, directorul Departamentului de Nutriţie pentru Sănătate şi Dezvoltare din cadrul OMS.
Citeşte şi:
Schimbarea meniurilor în grădiniţe şi orele de sport în şcoală, soluţii contra obezităţii la copii?
Gusturile copiilor se educă încă de la cele mai fragede vârste, de aceea, alimentaţia la grădiniţă este esenţială pentru formarea obiceiurilor alimentare sănătoase, spun specialiştii. Iar cele patru ore de educaţie fizică pe săptămână ar trebui să le deschidă copiilor apetitul pentru sport, crede ministrul Educaţiei.
Se poate slăbi spectaculos şi sănătos. Specialiştii invitaţi la Adevărul Live au dezvăluit cum este posibil acest lucru, cu exemple.
Preşedintele Federaţiei Române de Diabet, prof. dr. Nicolae Hâncu, consideră că nutriţioniştii cei mai buni putem fi noi înşine, dacă asimilăm informaţiile corecte.