O măsură sigură de a face creierul mai eficient: învăţarea unei limbi străine

Persoanele care vorbesc în mod curent cel puţin două limbi pot realiza mai multe sarcini în acelaşi timp şi, în plus, sunt mai ferite de boli degenerative, cum sunt maladiile Parkinson şi Alzheimer, au descoperit oamenii de ştiinţă americani.

Este foarte important ca, încă de la vârste foarte fragede, copiii să înveţe o limbă străină şi să o folosească în mod frecvent, aproape la fel de mult ca limba maternă. Unul dintre principalele beneficii ale acestui lucru este utilizarea mai eficientă a capacităţilor cerebrale, susţin oamenii de ştiinţă de la Colegiul de Medicină din cadrul Universităţii Kentucky, SUA.

De altfel, într-un studiu anterior, şi cercetătorii englezi din cadrul Universităţii din Londra afirmă că bilingvismul dezvoltă materia cenuşie în acelaşi fel în care exerciţiile fizice întăresc musculatura. În plus, testele cognitive au demonstrat de-a lungul timpului că persoanele care vorbesc în paralel două limbi au un coeficient de inteligenţă superior celorlalte.

Pensionarii bilingvi au mintea mai ascuţită

Specialiştii americani au analizat capacităţile cognitive ale pensionarilor bilingvi din copilărie, prin comparaţie cu un grup echivalent de pensionari care nu stăpânesc nicio limbă străină.

Cu ajutorul imagististicii prin rezonanţă magnetică (IRM), cercetătorii au constatat că bilingvii îşi folosesc mai eficient creierul, astfel că sunt capabili să treacă mai uşor şi mai repede de la o sarcină la alta şi să le realizeze pe amândouă la fel de bine, spre deosebire de cei care vorbesc o singură limbă.

Acest studiu este cu atât mai important cu cât era cunoscut faptul că, pe măsură ce îmbătrânim, aşa-numita flexibilitate cognitivă se deteriorează. Mai exact, capacitatea creierului de a se adapta la circumstanţe nefamiliare şi neaşteptate scade. De aceea, vârstnicii se descurcă mai greu atunci când se confruntă cu sarcini multiple.

Prin urmare, stimularea creierului încă de la vârstele copilăriei este importantă pentru sănătatea cerebrală pe termen lung, susţin specialiştii americani.

Expunerea la limbi străine de la 3 ani, esenţială

O altă cercetare recentă arată că omul începe să se familiarizeze şi să înveţe limba maternă încă din uter. Specialiştii de la Universitatea Luterană Pacifică din Tacoma, Washington, şi cei de la Institutul Karolinska, din Stockholm, Suedia, au demonstrat că fătul are aparatul auditiv complet funcţional din a şaptea lună de viaţă intrauterină. În plus, ei au observat, din reacţiile nou-născuţilor, că aceştia pot să distingă limba maternă de o limbă străină încă din primele ore de la naştere.

Iar între 3 şi 10 ani, copiii sunt adevăraţi „bureţi de informaţie“ în ceea ce priveşte limbile străine, potrivit unuia dintre cei mai mari lingvişti ai lumii, Noam Chomsky. Potrivit specialistului, acest interval reprezintă cea mai bună etapă de învăţare fluentă a unei a doua limbi. Explicaţia lui este că la aceste vârste, copilul nu are nevoie de un profesor, de un stimul pentru a „asimila“ cea de-a doua limbă, procesul se întâmplă de la sine.