Instinctele: secretele celui de-al doilea creier
0
Creierul nu este singurul responsabil de stările de spirit, de luarea deciziilor şi de comportamentele oamenilor. Organismul uman deţine un al doilea creier care procesează, de asemenea, aceste informaţii, un sistem nervos atât de complex, încât merită această denumire.
Creierul ne încurajează să căutăm cutia cu îngheţată sau pe cea cu alune când suntem stresaţi. Mâncatul emoţional este un procedeu cunoscut şi practicat de mulţi oameni. Ceea ce puţini ştiu însă este faptul că vinovat pentru acest tip de decizii spontane nu este creierul. Comportamentele impulsive care contravin deciziilor raţionale, cum este încălcarea dietei sănătoase, sunt dictate de cel de-al doilea creier, spun specialiştii într-un studiu publicat în „The Scientist”.
Acest al doilea sistem nervos este format din aproximativ 500 de milioane de neuroni, are aproximativ nouă metri lungime şi străbate întregul organism uman. Acesta este „creierul digestiv”, principalul vinovat de reacţiile la stres, cu efecte asupra cantităţii de ciocolată consumate, de exemplu.
Sistemul nervos enteric (intestinal) – ENS – nu controlează doar digestia, ci are un rol important în starea fizică şi mentală generală. Poate funcţiona în concordanţă sau împotriva deciziilor luate de creier. Deşi gândirea la acest nivel nu este un proces conştient, creierul secundar susţine perceperea ameninţărilor imediate venite din mediul înconjurător şi ne influenţează reacţiile, a explicat Michael Gershon, de la Centrul Medical Presbiterian Columbia, din New York.
„Creierul digestiv”, în umbra celebrităţii „unităţii centrale”
Creierul a fost şi este unul dintre cele mai studiate organe. Spre deosebire de „unitatea centrală”, creierul „digestiv” nu s-a bucurat de aceeaşi fascinaţie din partea oamenilor de ştiinţă. Mult mai puţin evident, acesta din urmă a rămas nedescoperit până în secolul al XIX-lea.
Sistemul nervos enteric face parte din cel autonom, reţeaua nervilor periferici care controlează funcţiile viscerale ale organismului. Acesta este, de altfel, sistemul nervos iniţial, prezent în toate organismele de-a lungul unei evoluţii de peste 500 de milioane de ani. A evoluat şi a devenit tot mai complex de-a lungul timpului.
Este posibil chiar ca din acest sistem nervos primordial să se fi format creierul, conform ipotezei emise de cercetători.
Pe lângă faptul că digestia este un proces complicat, ENS este un sistem atât de complex şi pentru că mâncarea poate implica o mulţime de pericole, la care organismul trebuie să reacţioneze rapid. Creierul „digestiv” este cel care opreşte invadatorii care au potenţialul de a fi periculoşi pentru om, viruşii sau bacteriile, de exemplu.
Emoţiile dau „fluturi în stomac"
„O mare parte din stările noastre emoţionale sunt legate de nervii digestivi", subliniază prof. dr. Emeran Mayer de la Universitatea California din Los Angeles. Un astfel de exemplu îl reprezintă aşa-zişii „fluturi din stomac", senzaţie care apare atunci când ne îndrăgostim sau când avem emoţii înaintea unui examen sau unui eveniment important din viaţa noastră.
Această senzaţie este de fapt, un răspuns al aparatului digestiv la stresul cauzat de aceste emoţii.
Instinctele în luarea deciziilor
Deciziile instinctive se formează la nivelul creierului. Reacţia emoţională rezultată este cea care afectează decizia finală de acţiune, ideea este procesată de cel de-al doilea creier. Instinctul implică sistemul nervos enteric, dar colaborarea dintre cele două „procesoare” finalizează percepţia şi decizia de acţiune.
Din acest motiv, eventualele probleme care afectează sănătatea sau integritatea creierului „digestiv” au efecte mult mai grave decât o simplă indigestie.
Se încarcă comentariile...
