Minerale puţin cunoscute şi totuşi esenţiale
0Chiar dacă sunt mai puţin populare decât „suratele“ lor calciul sau magneziul, substanţele precum seleniul, zincul, siliciul şi cromul au roluri-cheie în funcţionarea organismului.
Unghiile şi părul care se rup uşor sau eczemele pot fi expresia unui deficit de siliciu, nu de vitamine, cum am fi tentaţi să credem. Căderea părului şi scăderea numărului de leucocite sunt semne de anemie, dar nu neapărat prin deficit de fier, ci de cupru. Sunt doar două exemple care arată că anumite afecţiuni pot avea la origine alte carenţe decât am fi tentaţi să credem. Deşi lipsesc de pe lista analizelor uzuale, mineralele mai puţin cunoscute joacă roluri importante în organism.
Seleniul, zincul, cuprul, antioxidante
Aceste minerale au efecte puternic antioxidante. Mai exact, ele intră în compoziţia unor enzime antioxidante care purifică organismul de substanţele nocive ce rezultă în cadrul metabolismului. „Glutation peroxidaza este o enzimă dependentă de seleniu, iar superoxid dismutaza (SOD) este dependentă de cupru şi de zinc.
În lipsa acestor minerale, organismul este expus efectelor stresului oxidativ cronic, adică unui status proinflamator ce poate duce la afecţiuni precum diabetul, bolile cardiovasculare şi bolile degenerative", ne spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti. În plus, seleniul stimulează absorbţia vitaminei E şi intră în componenţa enzimei care transformă hormonul tiroidian T4 în forma sa de patru-cinci ori mai activă, T3.
Siliciul şi borulfac oasele puternice
Siliciul nu intră doar în compoziţia nisipului. Avem 7 grame din acest mineral în corp, o cantitate aproape la fel de mare ca şi aceea de fier. Siliciul stimulează activitatea osteoblastelor, celule care construiesc osul, fiind indicat persoanelor cu risc de osteoporoză sau, în combinaţie cu calciul, cu magneziul şi cu borul, în procesele de refacere a oaselor după fracturi.
Are rol important în desfăşurarea proceselor de regenerare şi de stocare a informaţiei în interiorul celulelor. În plus, „sub formă de acid silicic sau ortosilicic, siliciul este un mineral de importanţă militară: are acţiune radioprotectoare, fiind deci indicat în caz de catastrofe nucleare", ne spune prof. dr. Mencinicopschi.
Cromul taiepofta de dulce
Avem nevoie de doar 50-200 de micrograme de crom zilnic. În formă organică, cromul are biodisponibilitate mult mai mare, adică se absoarbe în proporţie de 25%, faţă de 0,5%, cât este rata de absorbţie a cromului obţinut din surse anorganice.
Cromul influenţează mecanismele sistemului imunitar şi metabolismul muşchilor scheletali, dar una dintre cele mai importante funcţii ale sale este aceea că previne apariţia rezistenţei la insulină. „Cromul intră în componenţa factorului de toleranţă la glucoză şi este indicat atunci când simţim pofta nebună de dulce.
În aceste cazuri, creşterea bruscă a glicemiei duce la o creştere a nivelului de insulină, ceea ce duce la o scădere a cantităţii de glucoză în sânge în scurt timp. Cromul previne aceste variaţii bruşte", explică prof. dr. Mencinicopschi. Din păcate însă, cromul se pierde prin rafinarea alimentelor. De aceea, cele mai bune surse rămân suplimentele alimentare care conţin crom în formă organică. Atenţie însă, ele trebuie luate doar conform sfatului medicului, pentru a preveni accidentele de supradozaj!
Există şi alte minerale, aşa-numite „rare", cum ar fi rubidiul, iridiul, zirconiul şi chiar aurul. Ele intervin în funcţionarea organismului, însă efectele lor sunt insuficient verificate şi cunoscute. Astfel de minerale, precum şi altele se regăsesc în alge.
De unde le luăm
- Seleniu - scoici, nuci braziliene, seminţe, ton, ciuperci, carne de curcan, usturoi, ceapă, drojdie de bere, germeni de grâu
- Zinc - pâine, cereale, legume cu frunză verde, carne, seminţe, mazăre şi fasole, fructe de mare
- Siliciu - lapte, ape minerale cu concentraţie ridicată, coada-calului
- Bor - salată, fasole, nuci, mere
- Cupru - stridii, peşte, cacao, nuci, struguri, rinichi (organe), drojdie de bere, mazăre