Mic dejun pentru creier. Cum putem avea o minte agilă chiar dacă nu mai suntem foarte tineri

Puterea creierului nu scade pe măsură ce înaintăm în vârstă, arată ultimele studii. Însă putem ajuta cel mai important organ al corpului şi printr-o dietă adecvată.

Mâncarea hrăneşte creierul, la fel ca pe orice alt organ al corpului. Tot ce mâncăm şi bem ne afectează atât performanţele mintale, cât şi pe cele fizice, afirmă dr. Marilyn Glenville, specialist britanic în nutriţie, în „Cartea sănătăţii femeii“.

Indiferent de vârstă, o dietă deficitară cauzează o gândire înceţoşată, pierderea memoriei şi o putere de concentrare scăzută.

Creierul este un organ care are nevoie constantă de oxigen, energie şi glucoză. Oxigenul ajunge la creier odată cu sângele, deci avem nevoie de o bună circulaţie sanguină. Mâinile şi picioarele reci sunt un semn că această circulaţie este deficitară, fapt care afectează şi creierul.

Dintre toate nutrimentele, creierul are nevoie cel mai mult de glucoză, dar alimentarea trebuie să fie constantă.  Aceasta înseamnă că trebuie să ne asigurăm că mâncăm suficienţi carbohidraţi nerafinaţi, precum pâine din cereale integrale, orez, paste şi legume.

Este important să mâncăm la fiecare câteva ore pentru că săritul peste mese face ca în sistemul circulator să se afle o cantitate prea mică de glucoză şi ne vom simţi fără vlagă şi ne va fi greu să ne concentrăm.

Două variante de mic dejun

Micul dejun este esenţial pentru stimularea creierului. El reprezintă cea mai bună cale de reaprovizionare cu energie după somn şi ne va ajuta să ne menţinem toată dimineaţa în ritm alert.

Iată din ce ar trebui să se compună un mic dejun care ajută creierul: un ou fiert sau omletă şi o felie de pâine din făină integrală sau secară. Acest tip de pâine furnizează carbohidraţi nerafinaţi, în timp ce oul are proteine de foarte bună calitate, care încetineşte şi mai mult eliberarea carbohidraţilor, asigurând aminoacizi esenţiali şi grăsimi omega-3 care ajută la menţinerea luberfierii celulelor din creier.

O altă combinaţie poate fi un mix de fructe de pădure – proaspete sau îngheţate – cu lapte de soia, orez sau ivăz şi cu migdale sau nuci sau seminţe de in sau dovleac. Fructele de pădure furnizează antioxidanţi care protejează creierul de radicalii liberi, nucile şi seminţele furnizează proteine şi grăsimi de bună calitate.

Grăsimile animale trebuie reduse

Grăsimile de origine animală, saturate, trebuie reduse din dietă pentru că obstrucţionează arterele şi împiedică irigarea creierului cu sânge. Grăsimile necesare care hrănesc toate celulele sistemului nervos sunt cele din peşte gras, produse oleaginoase, seminţe şi unele legume cu frunze verzi, precum varza.

Antioxidanţii sunt substanţe care protejează creierul de acţiunea nefastă a radicalilor liberi. De asemenea, încurajează funcţionarea sănătoasă a creierului, inclusiv îmbunătăţirea memoriei. Antioxidanţii de care creierul are nevoie sunt beta-carotenul – care se găseşte în portocale, în fructe şi legume de culoare galbenă, morcovi şi dovleac; vitamina C – citrice, fructe de pădure, ardei gras şi legume cu fructe verzi; vitamina E – nici, seminţe, cereale integrale şi peşte gras; seleniu – nuci, ouă, cereale integrale şi zinc – peşte, leguminoase şi migdale.