Lucrul pe care medicii care tratează cancerul de colon spun că nu ar trebui să-l facem niciodată
0Chirurgii colorectali și chirurgii oncologi sunt de acord că există un factor major în ceea ce privește depistarea, tratarea și recuperarea în urma cancerului de colon, iar acesta e află sub controlul nostru, potrivit Parade.
Cancerul de colon a început să fie din ce în ce mai frecvent, în special în rândul tinerilor. Adulții sub 50 de ani au înregistrat o creștere a ratelor de cancer colorectal începând cu anii 1990, chiar dacă ratele au scăzut în rândul adulților mai în vârstă.
Boala afectează aproximativ unu la sută dintre adulți, dar vestea bună este că depistarea la timp - esențială pentru reușita tratamentului - este la îndemână și depinde de noi.
Cel mai rău lucru pe care îl putem face este, în opinia chirurgilor colorectali și oncologi, să ignorăm/renunțăm la screeningul pentru cancerul de colon, mai ales dacă în familie există cazuri de cancer de colon sau în situația în care constatăm ceva neobișnuit în digestie sau în excreție, precum sânge în scaun.
„În timp ce rata de screening cu colonoscopul a crescut în ultimele decenii, lipsa screeningului pe bază de vârstă continuă să fie cel mai semnificativ risc de a dezvolta cancer de colon", spune pentru Parade Dr. Paul Johnson, MD, chirurg colorectal și oncolog chirurg la Methodist Healthcare din Memphis, Tennessee.
Potrivit medicului, atunci când o formațiune anormală în colon, cunoscută sub numele de polipi, este îndepărtată complet, nu mai evoluează spre cancer. De aceea depistarea timpurie poate face diferența între viață și moarte
Dr. Kyle S. Eldredge, MD, chirurg colorectal la Advanced Surgical Physicians din Wellington, Florida spune că efectuarea unor controale regulate este deosebit de importantă pe măsură ce îmbătrânim
„Unul dintre cei mai mari factori de risc pentru apariția cancerului de colon este vârsta, majoritatea cazurilor fiind diagnosticate după vârsta de 45 de ani. Din păcate, nu putem schimba faptul că îmbătrânim. (...) Evitarea screening-ului de rutină nu va permite identificarea și îndepărtarea polipilor benigni, care sunt apoi capabili să avanseze spre cancere, sau să permită cancerelor în stadiu incipient să avanseze spre cancere în stadiu tardiv", explică chirurgul, potrivit Parade.
Nu toate screening-urile pentru cancerul de colon sunt la fel de inconfortabile
Pentru că multă lume se teme de colonoscopie din cauza disconfortului asociat și evită investigațiile de rutină, trebuie precizat că nu toate screening-urile pentru cancerul de colon sunt la fel de inconfortabile și intensive ca o colonoscopie completă, care, oricum, este mai puțin inconfortabilă decât cancerul de colon și a devenit, în ultimii ani mai puțin dureroasă (în majoritatea cazurilor se face cu anestezie).
„Cologuardul și probele de scaun pot fi mai puțin invazive. Dar cel mai bun mod de a preveni cu adevărat un diagnostic este să vă luați stilul de viață în propriile mâini" spune Dr. William E. Wise Jr., medic chirurg colorectal la OhioHealth Cancer Services.
Cele mai importante cauze ale cancerului de colon
Există factori de risc pentru cancerul de colon pe care nu-i putem controla, precum genetica, vârsta, istoricul familial sau alte predispoziții genetice, iar de cealaltă parte, factori pe care îi putem controla, cum ar fi stilul de viață, dieta, exercițiile fizice etc.
Dr. Wise subliniază că sedentarismul, obezitatea și fumatul pot crește riscul de cancer de colon și colorectal (precum și riscul dezvoltării altor boli), iar Dr. Eldredge notează că și consumul de alcool poate fi un factor în cazul cancerului de colon.
Referitor la ceea ce mâncăm, specialiștii sunt de acord că dietele bogate în carne de vită, alimente prăjite, carne de porc, mezeluri, cereale rafinate, băuturi carbogazoase și zahăr pot crește riscul de cancer de colon și colorectal.
Semne comune ale cancerului de colon
Dr. Jacquelyn Charbel, MD, chirurg colorectal și profesor asistent de specialități chirurgicale ortopedice la MSU Health Care din Lansing, Michigan amintește că în cazul cancerului de colon vorbim adesea o „boală tăcută”, ceea ce înseamnă că nu știi că îl ai până când nu apar simptome, dar în momentul în care apar simptomele, cancerul poate fi într-un stadiu mai avansat.
Tocmai de aceea, screening-ul pentru cancerul de colon este foarte important.
Incidența bolii în România
Amintim că, în ultimii 30 de ani, în România, incidenţa cancerului colorectal a crescut de mai mult de trei ori, iar mortalitatea, de aproape două ori – însă un test simplu şi o procedură la fel de simplă pot salva multe vieţi.
Incidenţa crescută a acestui tip de cancer se întâmplă în condiţiile în care vorbim totuşi de un acces din ce în ce mai bun la terapii moderne. Screeningul pentru cancerul colorectal ar putea schimba în bine aceste statistici.
Programele regionale pilot în care se implementează efectiv screeningul prin proiectul ROCCAS II demonstrează deja că un un banal test poate salva o viaţă.
„În momentul în care ai simptome, nu se mai cheamă screening. Se cheamă diagnostic. Screeningul este o procedură adresată celor care nu au simptome. Acum, sigur, chiar dacă eşti mai tânăr, dacă ai sânge la scaun, nu trebuie să te gândeşti că ai numai hemoroizi, dacă ai o constipaţie, mai ales dacă s-a agravat în ultimul timp sau o diaree cronică agravantă, dacă s-a găsit o anemie feriprivă, trebuie să consulţi medicul de familie, care va decide ce este de făcut. Pentru aceşti pacienţi, un test de hemoragii în scaun (FIT) nu este considerat util. Ei trebuie să meargă la medic. Acesta evaluează simptomele şi spune dacă e nevoie sau nu să facă o colonoscopie sau să facă un consult la specialist, la gastroenterolog, care va decide modalitatea de diagnostic în ideea că, sigur, există cancer de colon şi sub vârsta de 50 de ani. Ţările dezvoltate au arătat că, în ultimii ani, cancerul colorectal în intervalul 40-50 de ani a crescut mai mult decât a crescut cancerul din grupele de vârstă peste 50 de ani”, explica, recent, pentru Adevărul, Dr. Mircea Mănuc, şeful Secţiei 2 Gastroenterologie şi Hepatologie de la Institutul Clinic Fundeni şi conferenţiar doctor la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti.