Hrana, siguranța și sexul, trio-ul care produce hormonul fericirii. Unde se ascunde serotonina

Fiecare om are codificată în ADN dorința de a fi fericit. Pentru fiecare dintre noi fericirea înseamnă altceva, iar ca să o obținem avem nevoie de o autocunoaștere profundă și un autocontrol remarcabil.

Din cele mai vechi timpuri omul a încercat să obțină fericirea sub diverse forme, astfel încât organismul să producă substanțele chimice specifice acestei stări.

„Este un trio cunoscut de către oricare dintre noi: hrană, siguranță și sex. De pildă, serotonina susține trei elemente și este produsă de organism când ne simțim respectați. Respectul echilibrat, primit și dăruit, este necesar, însă aici este o nuanțare. Respectul amplificat duce la dominare, în timp ce respectul diminuat duce la supunere”, explică psihologul Stelian Chivu.

Mulți dintre noi trec relativ repede de la dominare la supunere, în funcție de experiențele de viață pe care le trăim. Studiile științifice au dovedit că omul are mai multă serotonină în stomac decât în creier, spune specialistul.

Așa se explică, de pildă, dependența de mâncare și în acest mod se creează adicțiile și cercul vicios al obiceurilor toxice de care scăpăm foarte greu. Mâncăm dulciuri, mâncăm gras sau la ore târzii, de regulă când vrem să uităm de un eveniment neplăcut sau traumatic din viața noastră.

Pacientul care confunda bateriile cu mâncarea

„Când încercăm să reducem sau să eliminăm aceste adicții, apare un conflict cu tendințe de amplificare între dorința de a renunța la acel obicei nesănătos și reflexele necondiționate generate de plăcerea de a mânca”, susține psihologul Stelian Chivu.

Mulți dintre noi au ajuns să mănânce inconștient, din instinct. Specialistul povestește că a avut un pacient care se scula noaptea și mânca ce găsea în frigider. Odată a găsit niște baterii pe frigider și le-a confundat cu mâncarea, tocmai pentru că nu mai era atent la procesul în sine. Mâncatul avea loc mecanic, automat.

„În trecut, mâncarea era o necesitate. În prezent, confortul sporit în care o parte dintre noi trăiesc facilitează adicțiile, pentru că permite accesul ușor și rapid la mâncare, alcool, tutun și droguri. Această ușurință creează la nivel neuronal o lipsă de control și autodisciplină, conducând în final la amplificarea și intensificarea dependențelor”, spune psihologul Stelian Chivu, mergând pe firul logic al acțiunilor care ne-au condus la problema cu care ne confruntăm în prezent.

De aici și expresia: „Vremurile dure creează oameni puternici, oamenii puternici creează vremuri bune, iar vremurile bune creează oameni slabi.”

Cum rezistăm tentațiilor

Cortexul stimulează producerea de serotonină când trăim stări de mândrie, respect, încredere în sine și respect de sine.

Pentru a rupe cercul vicios este esențial să obținem prin exercițiu un control mental al propriilor gânduri, dar și al emoțiilor. În prezent, suntem supuși la multe tentații, iar pentru a le rezista este necesară o autocunoaștere profundă și un autocontrol din ce în ce mai bun.

„Pentru a ieși din cercul vicios al obiceiurilor nocive e necesar ca fiecare dintre noi să identifice acele elemente din interior care ne fac să trăim stări pozitive, să le conștientizăm, să le trăim, să le amplificăm și, dacă putem, să le dăruim mai departe”, conchide psihologul Stelian Chivu.