Fastingul poate determina modificări ale creierului. Cercetătorii explică ce se întâmplă când ții post intermitent

În încearcarea de a găsi soluții la actuala criză a obezității, oamenii de știință au mai făcut o descoperire importantă: postul intermitent (fastingul) poate duce la schimbări semnificative atât în intestin, cât și în creier, ceea ce ar putea deschide noi opțiuni pentru menținerea unei greutăți sănătoase, potrivit ScienceAlert.

Un grup de cercetători chinezi a studiat 25 de voluntari clasificați ca obezi, pe o perioadă de 62 de zile, timp în care aceștia au participat la program de restricție calorică intermitentă (IER)- un regim care implică un control atent al aportului de calorii și un post relativ în unele zile.

Ce se întâmplă în timpul și după pierderea în greutate 

Autorii studiului au constatat că subiecții au pierdut, în medie, 7,6 kilograme sau 7,8% din greutatea lor corporală. În plus, au observat dovezi ale unor schimbări în activitatea regiunilor creierului legate de obezitate și în compoziția bacteriilor intestinale.

„Aici arătăm că o dietă IER modifică axa creier-gut-microbiom uman. Modificările observate în microbiomul intestinal și în activitatea din regiunile creierului legate de dependență în timpul și după pierderea în greutate sunt foarte dinamice și cuplate în timp”, a declarat Qiang Zeng, cercetător în domeniul sănătății de la Second Medical Center și National Clinical Research Center for Geriatric Diseases din China, când rezultatele au fost publicate în decembrie 2023.

Cercetătorii nu pot spune cu exactitate ce cauzează aceste modificări sau dacă intestinul influențează creierul ori viceversa. Se știe însă că intestinul și creierul sunt strâns legate, astfel încât tratarea anumitor regiuni ale creierului ar putea fi o modalitate de a controla aportul alimentar.

„Microbiomul intestinal comunică cu creierul”

Prin scanări de imagistică prin rezonanță magnetică funcțională, s-a observat că modificările activității cerebrale constatate au avut loc în regiuni cunoscute ca fiind importante în reglarea apetitului și a dependenței, inclusiv girusul orbital frontal inferior.

În plus, modificările microbiomului intestinal - analizate prin intermediul probelor de materii fecale și al măsurătorilor de sânge - au fost legate de anumite regiuni ale creierului.

Bacteriile Coprococcus comes și Eubacterium hallii au fost asociate negativ cu activitatea în girusul orbital frontal inferior stâng, o zonă implicată în funcția executivă, inclusiv voința noastră atunci când vine vorba de consumul de alimente.

„Se crede că microbiomul intestinal comunică cu creierul într-un mod complex, bidirecțional", a declarat cercetătorul medical Xiaoning Wang de la State Clinic Center for Geriatrics din China.

„Microbiomul produce neurotransmițători și neurotoxine care accesează creierul prin nervi și circulația sângelui. În schimb, creierul controlează comportamentul alimentar, în timp ce nutrienții din dieta noastră modifică compoziția microbiomului intestinal".

Ce vor să mai afle cercetătorii

Potrivit unor estimări, peste un miliard de oameni din întreaga lume suferă de obezitate, ceea ce duce la un risc crescut pentru o multitudine de probleme de sănătate diferite, de la cancer la boli de inimă. Cunoașterea modului în care creierul și intestinele noastre sunt dependente unul de celălalt, ar putea ajuta la prevenirea și reducerea eficientă a obezității.

„Următoarea întrebare la care trebuie să se răspundă este legată de mecanismul precis prin care microbiomul intestinal și creierul comunică la persoanele obeze, inclusiv în timpul pierderii în greutate. Ce regiuni specifice ale microbiomului intestinal și ale creierului sunt esențiale pentru pierderea în greutate cu succes și menținerea unei greutăți sănătoase?”, a declarat cercetătorul Liming Wang de la Academia Chineză de Științe, specialist în biomedicină.

Cercetarea a fost publicată în Frontiers in Cellular and Infection Microbiology.  

Ce este fastingul

Amintim că postul intermitent sau fastingul este un tip de dietă cu restricție de timp în care cei care postesc lasă un interval lung între ultima masă dintr-o zi și prima din ziua următoare, comprimând mesele într-o perioadă mai scurtă din timpul zilei.

El este legat de  autofagie - procesul prin care organismul începe să recicleze structurile din interiorul celulelor sale, inclusiv nucleul. În acest fel, celula poate elimina structurile moarte, eliberând noi materii prime din care pot fi construite noi structuri celulare. O parte din noile materii prime ar putea fi folosite pentru a produce proteine de protecție celulară care să prelungească și mai mult durata de viață a celulelor,  potrivit bbc.com