Farfuria ideală. Formula prânzului perfect, explicată de specialiștii în sănătate publică

Cantitativ, aportul corect de alimente depinde de mai mulți factori, printre care vârsta și greutatea. Cantitatea nu este însă totul. Proporțiile dintre grupele de alimente sunt extrem de importante.

Exceptând restricțiile sau surplusurile indicate de medic în cazul anumitor afecțiuni, farfuria corectă a unei persoane trebuie să țină cont de un anumit raport între grupele de alimente.

„Pentru adulți, o alimentație sănătoasă include următoarele: fructe, legume, leguminoase (de exemplu linte și fasole), nuci și cereale integrale (de exemplu porumb neprelucrat, mei, ovăz, grâu și orez brun). Cel puțin 400 g (adică cinci porții) de fructe și legume pe zi, excluzând cartofii dulci și alte rădăcinoase cu amidon”, explică DSP Mehedinți, care, recent, a explicat, online, cu grafice, cum trebuie să arate farfuria sănătoasă și ce ideală.

Maximum 50 de grame de zaharuri libere, la o greutate corporală medie

Zaharurile libere trebuie să reprezinte mai puțin de 10% din aportul total de energie, ceea ce este echivalent cu 50 de grame, pentru o persoană cu greutate corporală normală care consumă aproximativ 2000 de calorii pe zi. În mod ideal, trebuie să reprezinte mai puțin de 5% din aportul total de energie, pentru beneficii suplimentare pentru sănătate.

„Zaharurile libere sunt toate zaharurile adăugate în alimente sau băuturi de către producător, bucătar sau consumator, precum și zaharurile prezente în mod natural în miere, siropuri, sucuri de fructe și concentrate de suc de fructe”, explică specialiștii DSP Mehedinți.

Atenție la grăsimi, atrag atenția specialiștii. Mai puțin de 30% din aportul total de energie trebuie să provină din această sursă. 

„Grăsimile nesaturate (se găsesc în pește, avocado, nuci și în uleiurile de floarea soarelui, soia, și măsline) sunt de preferat grăsimilor saturate (care se găsesc în carnea grasă, unt, ulei de palmier și ulei de cocos, smântână, brânză și untură) și trans - inclusiv grăsimi trans produse industrial (care se găsesc în alimente coapte și prăjite, gustări și alimente preambalate, cum ar fi pizza congelată, plăcinte, fursecuri, biscuiți, napolitane, tartine) și grăsimi trans provenite de la rumegătoare (se găsesc în carne și lactate de la animale rumegătoare, cum ar fi vacile, oile, caprele și cămilele)”, precizează DSP Mehedinți.

Limite pentru grăsimile trans

Se recomandă ca aportul de grăsimi saturate să fie redus la mai puțin de 10% din aportul total de energie și grăsimile trans la mai puțin de 1% din aportul total de energie.

„Grăsimile trans produse industrial nu fac parte dintr-o dietă sănătoasă și ar trebui evitate”, arată DSP Mehedinți, care recomandă o atenție sportită și la consumul de sare: mai puțin de 5 g de sare (echivalentul a aproximativ o linguriță) pe zi.