Efectul yo-yo al nopţilor albe. Privarea de somn ne strică dispoziţia şi ne face neproductivi la job

Lipsa somnului a devenit o problemă generală de sănătate. Ea are consecunţe dezastruoase asupra bunei funcţionări a organismului şi ne face mai puţin productivi, dar foarte nervoşi la locul de muncă.

O noapte nedormită are consecinţe imediate, indiferent dacă e vorba despre insomni, sau de o petrecere cu prietenii. Chiar de a doua zi persoana care nu a dormit are contraperformanţe la job, devine mai nepoliticoasă şi obstructivă în relaţia cu cei din jur şi are porniri mai degrabă egoiste, conform unui studiu coordonat de Laura Giurge, de la Universitatea Erasmus din Rotterdam.

Cercetarea , apărută în cotidianul britanic „The Guardian“ analizează cauzele comportamentelor neproductive ale angajaţilor care costă economia americană aproximativ 200 de miliarde de dolari pe an.  Oricare ar fi cauza iniţială a comportamentelor contraproductive la locul de muncă, „o noapte de somn neodihnitor ne face să ieşim mai greu din acest tip de comportament“, a explicat Giurge, preluată de agerpres.ro.

O noapte pierdută sau un somn neodihnitor va atrage acelaşi tip de comportamente indezirabile şi a doua zi, într-un mod similar buclei negative de feedback cu care se confruntă persoanele dependente

Şi alte studii au demonstrat că privarea de somn reduce capacităţile cognitive şi emoţionale, conducând la scăderi de productivitate şi creativitate şi îngreunând procesul de luare a deciziilor, comunicarea şi empatia. Persoana privată de somn trece prin stări de oboseală, iritabilitate, schimbări bruşte de dispoziţie şi frustrare.

Studiul coordonat de Giurge indică faptul că aceste comportamente contraproductive sunt întâlnite la angajaţi indiferent de locul lor în organigramă, iar dacă angajaţii fără funcţii de conducere au un mai mic impact asupra mersului unei companii, atunci când un CEO este nedormit lucrurile pot degenera rapid.

Poate cel mai cunoscut caz al unui CEO care avea probleme cu somnul este cel al Ariannei Huffington, cea care a pus bazele publicaţiei Huffington Post. Arianna Huffington se priva singură de somn şi a ajuns până la a-şi pierde cunoştinţa. În consecinţă şi-a schimbat stilul de viaţă în aşa fel încât să aibă timp să doarmă şi, mai mult decât atât, s-a asigurat că şi angajaţii săi au timp să doarmă şi a instalat chiar nişte capsule pentru somn în birouri.

Medicii obosiţi fac cu 36% mai multe greşeli medicale

O singură noapte nedormită sau cu un somn agitat poate avea consecinţe dramatice în alte domenii precum transporturile sau sănătatea de urgenţă. O singură tură de noapte sau gardă este suficientă pentru a transforma un medic excelent, spre exemplu, într-un medic înclinat să ia decizii pripite, impulsive sau de-a dreptul periculoase, după cum explică şi Dr Steven Lockley.

Dr. Lockley a bănuit că până şi medicii de la Harvard — unii dintre cei mai buni din lume — sunt puternic afectaţi de gărzile de noapte. Împreună cu nişte colegi, el a organizat un experiment pentru a testa această ipoteză iar rezultatele au fost de-a dreptul şocante. Medicii americani aflaţi în gărzi de 24 de ore fac cu 36% mai multe erori medicale grave şi pun de 5 ori mai multe diagnostice greşite decât medicii odihniţi.

Gărzile de noapte sunt la fel de periculoase şi pentru asistente. Conform unui studiu realizat pe mai mult de 50.000 de asistente, cele care lucrau noaptea erau mai expuse obezităţii, consumau prea multă cofeină, fumau mai mult şi mâncau mai multe alimente de calitate slabă.

Miliarde de lucrători din întreaga lume nu dorm suficient pentru că programul de muncă, distanţa până la locul de muncă şi alte obligaţii şi îndatoriri cotidiene le lasă prea puţin timp pentru odihnă.

Conform statisticilor, mai mult de 20% din populaţia activă lucrează fie prea de dimineaţă, fie până prea târziu, sau noaptea, iar numărul de locuri de muncă care presupun efectuarea de ture de noapte este în creştere.