Efectul neaşteptat pe care îl au 20 de minute de mers rapid asupra organismului

Activitatea fizică regulată are o influenţă benefică asupra greutăţii corporale, inimii, oaselor şi muşchilor şi reduce riscul unor afecţiuni cronice, precum artrita, fibromialgia şi obezitatea.

Despre exerciţiile fizice ştim că menţin mobilitatea corporală şi ard surplusul de calorii. S-a dovedit însă că efectele sunt mult mai extinse. Un grup de cercetători de la Şcoala de Medicină de la Unioversitatea San Diego, California, a descoperit că practicarea timp de 20 de minute pe zi  a activităţii fizice de intensitate moderată stimulează sistemul imunitar să reducă nivelul de inflamaţie din corp, informează Science Daily, citata de agerpres.ro.

„De fiecare dată când facem exerciţii, realizăm ceva cu adevărat benefic în multe privinţe pentru organism, inclusiv la nivelul celulelor imunitare“, a explicat dr. Suzi Hong, autoarea principală a studiului publicat recent în jurnalul „Brain, Behavior and Immunity“.

„Beneficiile antiinflamatorii ale exerciţiilor fizice au fost recunoscute de către oamenii de ştiinţă, însă modul în care are loc acest proces reprezintă cheia pentru maximizarea acestora“, a precizat specialista.

Creierul şi sistemul nervos simpatic - o cale ce contribuie, printre altele, la accelerarea pulsului şi la creşterea presiunii sanguine - sunt activate în timpul exerciţiilor fizice pentru a permite corpului să facă faţă acestora. Hormonii, precum adrenalina şi noradrenalina, sunt eliberaţi în fluxul sanguin şi declanşează receptorii adrenergici ai celulelor sistemului imunitar.

Acest proces de activare ce are loc în timpul exerciţiilor fizice produce răspunsuri imunologice, printre care se numără producţia de citokine, sau proteine, printre care se numără TNF - un regulator al inflamaţiilor locale şi sistemice, ce ajută la creşterea răspunsurilor imunitare.

„Studiul nostru a demonstrat că o singură sesiune de circa 20 de minute de exerciţii moderate pe banda de alergare conduce la o scădere cu 5% a numărului de celule imunitare stimulate ce produc TNF“, notează Hong.

„Ştiind ce anume declanşează mecanismele regulatoare ale proteinelor inflamatoare se pot dezvolta noi terapii pentru numărul copleşitor de mare al persoanelor cu boli inflamatorii cronice, printre care aproape 25 de milioane de americani care suferă de afecţiuni autoimune“, a explicat omul de ştiinţă.

Cei 47 de participanţi la acest studiu au mers pe o bandă de alergare la o intensitate ajustată conform nivelului individual de condiţie fizică. Cercetătorii au prelevat de la aceştia mostre de sânge atât la începutul cât şi la finalul sesiunii de exerciţii.

„Pentru a avea efect antiinflamtor, studiul nostru demonstrează că o sesiune de antrenament nu trebuie să fie intensă. Douăzeci de minute până la o jumătate de oră de exerciţii moderate, ce includ mers rapid, par să fie suficiente“, spune Hong.

Aceasta a demontat concepţia potrivit căreia antrenamentul trebuie să atingă gradul maxim de epuizare fizică pentru a fi eficient spunând că acest lucru „îi poate intimida tocmai pe cei care suferă de boli inflamatorii cronice şi care ar putea beneficia imens de pe urma activităţii fizice“.

Inflamaţia reprezintă un element vital al răspunsului imunitar al corpului fiind încercarea acestuia de a se vindeca în urma unei răniri, de a se apăra împotriva unor virusuri sau bacterii, dar şi de a-şi „repara“ ţesuturile afectate.

Însă, inflamaţia cronică poate duce la probleme grave de sănătate asociate cu afecţiuni precum diabetul, boala celiacă ori obezitatea.