Dr. Mihaela Bilic: La ora 11:00 şi 17:00 se descarcă insulină, hormon care scade glicemia şi „cere“ o mică gustare. Dieta după anotimpuri
0Funcţionăm diferit nu doar pe parcursul unei zile, ci şi în funcţie de modificările de climă, lumină sau temperatură. Medicul nutriţionist Mihaela Bilic explică în ce fel funcţionează corpul şi cât de meteodependenţi suntem.
„Glandele endocrine secretă hormonii responsabili de succesiunea somn-veghe, apetit, producţia de căldură, transpiraţie, capacitatea de muncă şi rezistenţa la efort. Este recomandat să respectăm ritmul metabolismului şi să adaptăm dieta zilnică cerinţelor corpului, folosindu-ne de alimentele de sezon pentru a satisface necesarul de proteine, glucide şi lipide, dar mai ales pe cel de vitamine, minerale şi fitonutrienţi – elementele cheie pentru sănătate“, explică medicul nutriţionist Mihaela Bilic pe mihaelabilic.ro.
Cum se explică pofta de dulce
Potrivit acesteia, organismul uman funcţionează după ceas: astfel, dimineaţa, devreme, sunt eliberaţi hormonii de trezire care au ca efect pregătirea tuturor celulelor şi sistemelor pentru a face faţă provocărilor zilei. „La ora 11:00 şi 17:00 se descarcă insulină, hormon care scade glicemia şi „cere“ o mică gustare, iar spre seară metabolismul încetineşte şi organismul se pregăteşte de culcare datorită sintezei de hormoni cu rol de liniştire şi refacere. Toată această activitate determină senzaţia de foame şi duce implicit la consumul de alimente, „combustibilul“ care furnizează energia necesară funcţionării organismului“.
Avem nevoie de trei mese principale şi două gustări; micul dejun şi prânzul acoperă nevoile calorice sporite din prima parte a zilei, în timp ce masa de seară trebuie să fie cât mai uşoară. „Deoarece procesele de digestie durează în medie 3-4 ore este logic să facem o nouă „alimentare“ la măcar 5-6 ore distanţă de ultima masă. Această ritmicitate în secreţia hormonilor este influenţat major de succesiunea zi/noapte, experimentele efectuate cu persoane ţinute continuu în încăperi fără ferestre, la lumină artificială, demonstrând că după câteva săptămâni se pierde orientarea în timp, nu mai ştiu când să se trezească sau să se culce şi nici când trebuie să mănânce“.
Temperatura mediului ambiant influenţează aportul alimentar
S-a observant că metabolismul celor care trăiesc în ţările nordice cheltuieşte mai multe calorii pentru menţinerea constantă a celor 37°C proprii corpului uman, în timp ce, la tropice, aportul zilnic poate fi cu 500-1.000 calorii mai mic. „Temperatura crescută are şi un efect direct asupra sistemului nervos, inhibă centrul foamei din hipotalamus şi scade aportul alimentar, de aceea vom mânca mai mult iarna şi mai puţin vara. Clima umedă şi caldă împiedică evaporarea transpiraţiei şi blochează eficient senzaţia defoame, prin urmare ne va fi mai uşor să rezistăm tentaţiilor alimentare dacă în vacanţa de vară mergem la mare şi nu la munte“.
Deşi nu prea suntem dispuşi să recunoaştem suntem meteodependenţi şi, precum animalele, este firesc să fim apatici şi fără chef de viaţă când afară e întuneric sau frig şi să ne lăsăm hormonii „să zburde“ odată cu zilele lungi şi însorite. „Cum buna-dispoziţie şi apetitul merg mână în mână, perioadele care predispun la îngrăşare sunt toamna şi iarna, în timp ce vara, cu vacanţele la mare şi hainele foarte subţiri, este anotimpul de elecţie pentru a fi într-o formă maximă, inclusiv dietele fiind mai uşor de respectat acum. Nu numai cantitatea de alimente are variaţii sezoniere, ci şi tipul de nutrienţi din dietă suferă modificări calendaristice: frigul impune consumul unor produse mai concentrate în calorii - proteine, grăsimi de origine animal - care să permită organismului să-şi acopere nevoile energetice sporite şi chiar să facă mici rezerve de ţesut adipos, în vreme ce temperatura crescută dictează preferinţa pentru alimentele uşor de digerat - fructe, legume, peşte.