Dieta recomandată de specialişti în caz de hipertensiune arterială
0Când ai tensiunea mare, evident, trebuie să respecţi tratamentul recomandat de medic, dar cea mai simplă cale de a o ţine sub control este alimentaţia. Desigur, cea mai importantă măsură pe care trebuie să o iei este să limitezi drastic aportul de sare.
Numeroase studii au demonstrat că obiceiurile alimentare corecte sunt la fel de importante ca medicaţia în controlul hipertensiunii arteriale. Afecţiunea este, de multe ori, direct asociată cu excesul de sodiu şi nivelul redus de potasiu din hrana zilnică.
Astfel, dacă ai tensiune arterială crescută, alimentele bogate în potasiu, calciu, magneziu, vitamina C şi acizi graşi Omega 3 sunt cele mai recomandate de specialişti. Pentru a facilita scăderea tensiunii arteriale trebuie să mănânci cât mai multe legume şi fructe proaspete şi măcar de două-trei ori pe săptămână lactate slabe şi peşte.
Legumele cu frunze verzi (spanacul, salata verde, varza şi broccoli) au un conţinut ridicat de calciu, magneziu, potasiu şi vitamina C. Astfel, ele contribuie la scăderea presiunii sângelui, la dilatarea vaselor sangvine şi la fludizarea sângelui, prevenind depunerea colesterolului pe artere.
Roşiile, cartofii, sfecla roşie, prin potasiul ce intră în componenţa lor, ajută la menţinerea nivelului presiunii sângelui. Acestea sunt totodată şi o sursă importantă de vitamina C, iar sfecla şi cartofii sunt bogate în fibre.
Bananele, pepenele galben, portocalele şi prunele sunt toate indicate pentru conţinutul lor ridicat de în potasiu. O singură banană asigură necesarul zilnic de potasiu al organismului.
Atenţie!
Consultă medicul înainte de a schimba dieta şi de a lua orice fel de suplimente alimentare. Unele substanţe îţi pot fi contraindicate, mai ales dacă urmezi deja un tratament medicamentos.
Cerealele integrale, fasolea uscată, morcovii şi ciupercile au un conţinut ridicat de fibre şi contribuie la scăderea colesterolului. Fasolea uscată este benefică în hipertensiunea arterială şi datorită calciului ce intră în componenţa ei.
Ţelina conţine o multitudine de elemente minerale (potasiu, zinc, calciu, fosfor, magneziu, vitaminele C, B, PP, E şi provitamina A) ce au capacitatea de a reduce presiunea sângelui.
Citricele, kiwi şi căpşunile sunt o sursă importantă de vitamina C, ajutând la dilatarea vaselor de sânge.
Uleiul de măsline, de soia sau de floarea-soarelui are efect de protecţie a vaselor de sânge împotriva colesterolului.
Ceapa şi usturoiul sunt foarte benefice. Alicina conţinută de usturoi are capacitatea de a subţia pereţii vaselor de sânge şi de a mări volumul arterelor, uşurând astfel circulaţia sângelui. Ceapa este o sursă bogată de potasiu şi de vitamina C.
Produsele lactate (laptele, brânza proaspătă nesărată şi iaurtul) sunt bogate în calciu şi ajută la scăderea presiunii sângelui. Pentru a evita creşterea colesterolului, trebuie preferate lactatele slabe.
Peştele (în special somonul, tonul, heringul şi crapul) este bogat în acizi graşi Omega 3. Prezenţa acestor alimente în alimentaţie previne îngroşarea sângelui şi înfundarea arterelor care pot cauza atacul de cord.
Nucile şi alunele protejează inima. Acest lucru este atribuit conţinutului de lipide, acizi graşi mononesaturaţi şi magneziu.
Citeşte şi:
Ce e mai bine: să alergi sau să mergi cu bicicleta?
Şi alergările sau, pur şi simplu, plimbările în aer liber, şi mersul pe bicicletă sunt forme de mişcare ideale pentru a scăpa de problemele de sănătate cauzate de sedentarism. Ambele sunt activităţi aerobice ritmice care tonifică musculatura şi îmbunătăţesc, în acelaşi timp, starea de spirit. Există, totuşi, câteva diferenţe, care te-ar putea face să preferi o formă de mişcare în defavoarea celeilalte.
De ce suntem ţâfnoşi atunci când ne e foame
Ţâfnă, nervi, harţă: nu contează cum denumeşti sentimentul, cu toţii l-am încercat atunci când ne-a fost foame. Acea stare de nervi, de iritabilitate, pe care o ai atunci când a trecut mult prea mult timp de la ultima masă are explicaţii ştiinţifice.
Din cap până-n picioare, toate organele corpului sunt modificate într-un fel sau altul atunci când facem mişcare, în orice formă, de la banalele plimbări în aer liber, până la exerciţiile cardio sau antrenamentele în sala de fitness.