Dieta Dukan. Cine are restricţie la acest regim şi cât de sănătos este
0Diete-minune, cure de slăbire care ne promit că vom pierde în greutate repede şi mult. Dar cât de eficiente sunt acestea şi, mai ales, ce efecte au ele asupra sănătăţii nostre pe termen lung?
Adevărul a început să vă prezinte o analiză a celor mai populare cure de slăbire. Cele 10 diete au fost selecţionate din Top-rated Diets Overall US News şi alte clasificări de specialitate – şi analizate de unii dintre cei mai buni medici nutriţionişti de la noi.
Pe lângă principiile dietelor în cauză, echipa de medici nutriţionişti, coordonată de academicianul Nicolae Hâncu, a analizat principiile fiecărui regim şi a pus faţă în faţă avantajele şi dezavantajele fiecăruia în parte. Concluziile au fost publicate în cartea Abecedar de obezitate.
Ieri, am analizat dieta Atkins. Astăzi, despre dieta Dukan.
Regimul este opera dr. Pierre Dukan, un medic nutriţionist din Paris, care, în 2014 a fost exclus din profesie, fiind acuzat că a încercat să impună nutriţia ca materie de examen la liceu.
Metoda de slăbire a dr. Dukan se bazează pe principiul că doar prin limitarea consumului caloric nu se obţin rezultate atât de bune ca prin asigurarea unui aport crescut de proteine, deoarece 1 g de proteine oferă puţine kcal/g. În plus, organismul consumă calorii pentru prelucrarea acesteia ceea ce înseamnă că atunci când aportul de proteine creşte şi sunt eliminate lipidele şi glucidele din alimentaţie, ne putem aştepta la o scădere ponderală importantă.
Dieta are patru faze.
Faza de atac – se consumă la liber carne slabă de porc, vită, pui, curcan, peşte, organe (inclusiv ficat şi limbă), fructe de mare, ouă, lactate degresate, proteine vegetale (tofu), apă, sucuri dietetice şi o lingură şi jumătate de tărâţe de ovăz. Această fază durează 1-10 zile, în general cam 5 zile pentru cei care au slăbit 10-20 de kg.
În faza de croazieră se reintroduc vegetalele fără amidon (dovlecei, castraveţi, ciuperci, salată verde) fiind recomandată alternanţa unei zile precum cea în faza de atac cu cea din faza de croazieră. Este permis consumul a două linguri de tărâţe de ovăz.
Faza de consolidare durează 5 zile pentru fiecare 0,5 kg pierdut, deci pentru o scădere de 5 kg trebuie să rămânem în această fază 50 de zile. Este permis în plus consumul unui fruct, două felii de pâine, 50 gr de brânz, alături de cele 2 linguri de tărâţe de ovăz. O zi pe săptămână e urmată dieta din faza de atac.
Faza de stabilizare permanentă se recomandă a fi urmată toată viaţa. În această etapă, dieta e liberalizată, se consumă zilnic 3 linguri de tărâţe de ovăz, iar o zi pe săptămână trebuie urmată dieta din faza de atac.
Avantaje:
Autorul susţine că se scade în greutate 5 kg încă din prima săptămână, apoi 1-2 kg până la greutatea-ţintă. Nu sunt studii clinice care să confirme acest lucru.
Nu are limită la cantitatea de alimente premise.
Oferă saţietate.
Nu pre să aibă efecte negative pe termen scurt, dar pe termen lung nu sunt cunoscute date.
Dezvantaje:
Fiind o dietă hiperproteică (40% din calorii sunt provenite din proteine) poate să apară constipaţie, oboseală, halenă.
Persoanele cu uricemie sau gută nu au voie să urmeze dieta.
Excesul de proteine duce la acumularea de acid uric care trebuie eliminate renal. Forţarea rinichilor pe termen lung e una din îngrijorările experţilor fiind recomandate cantităţi mari de lichide.
Se recomandă aportul alimentar de multivitamine şi acizi graşi omega 3.
Nu sunt studii clinice care să confirme beneficial cardiovascular sau date despre siguranţa acestei diee.
Concluzie:
Este o dietă dezechilibrată din punct de vedere nutriţional, cu aport excesiv de proteine, ceea ce duce pe termen scurt la constipaţie, iar dacă pe termen lung nu sunt luate suplimente cu multivitamine sau fibre pot apărea problem grave de sănătate.
Deşi se obţine o scădere în greutate iniţial, aceasta este greu de menţinut, Lipseşte varietatea alimentară mai ales în primele faze fapt care duce la plictiseală şi abandon.