De unde vine rezistența la schimbare. Cum acționează creierul reptilian și de ce ne menține în zona de confort

Rezistența la schimbare ne împiedică să ne descoperim adevăratul potențial și să ieșim din zona de rutină care ne bagă în depresie. Secretul este să conștientizăm că ne facem rău singuri, iar apoi, cu pași mici, să ne motivăm și să acționăm cu fermitate ca să generăm schimbările de care avem nevoie.

Rezistența la schimbare este un mecanism interior psihoemoțional de apărare a organismului declanșat de minte, care trage astfel un semnal de alarmă când simte că lucrurile ies din rutina obișnuită, spune psihologul Stelian Chivu.

Există o nuanță. Sunt situații de viață care ne crează disconfort, însă ele nu trebuie confundate cu schimbările benefice și necesare de care avem nevoie în viața noastră.

Important este să descoperim și să acționăm atunci când ne lovim de propria rezistență la schimbare.

Cauzele acesteia sunt multiple, dar le vom enumera pe cele mai importante: blocarea în trecut, persistența vechilor programe mentale, comportamentele gen act reflex, anumite traume psihoemoționale, rezistența la risc, atașamentele profunde pe anumite zone, neînțelegerea scopului schimbării și preferința de a rămâne pe căile deja cunoscute de acțiune.

„Toate aceste aspecte sunt prezente la nivelul creierului reptilian. Practic, iubim să trăim în zona de confort și siguranță. Creierul reptilian are tendința de a economisi energia, așa că preferă stabilitatea, siguranța și activează șabloane de răspuns predefinit”, explică psihologul Stelian Chivu.

Viața în cutie

Schimbările sunt de multe feluri și pe multe planuri. Este schimbarea fizică, ce se poate produce prin dietă, antrenamente șj diferite tipuri de programe sau reflexe necondiționate, schimbarea emoțională, ce se traduce prin eliminarea stărilor negative cauzate de sinapsele neuronale deja instalate la nivel de act reflex, și schimbarea mentală, când renunțăm la gândurile negative sau la abundența de gânduri care ne copleșește de multe ori.

Schimbările pot fi și spirituale, atunci când acceptăm noi idei sau concepte spirituale. Potrivit unei alte clasificări, schimbările pot fi interioare și exterioare.

„Marea majoritate a oamenilor trăiesc așa numita viață în cutie. Asta înseamnă că plecăm dimineața din apartament, o cutie, ne urcăm în mașină, o altă cutie, ajungem la birou, ce înseamnă o altă cutie, mergem apoi să facem cumpărături la marchet, o altă cutie, și ne întoarcem acasă, în aceeași cutie”, ține să puncteze psihologul Stelian Chivu.

Abia când începem să vedem lucrurile „out of the box”, adică din afara cutiei, vom avea o cu totul altă perspectivă, iar schimbările se vor putea manifesta mai rapid și mai eficient și rezistența la schimbare se va reduce considerabil.

Motivarea și fermitatea, „ingredientele” indispensabile pentru schimbare

Este practic un antrenament care ne permite să gândim și să simțim prin intermediul unor scheme și tipare diferite de cele cu care ne-am obișnuit deja. Mai pe românește, ieșirea din rutină este o cale de a depăși barierele schimbării.

„Am avut un pacient care era prins într-o rutină depresivă. I-am recomandat ca de fiecare dată când se întoarce de la serviciu, să folosească o altă rută de întoarcere acasă. La scurt timp a descoperit noi zone ale orașului și a și apărut schimbarea la el. Căutând mereu noi și noi rute, a început să îi placă să descopere noi zone din oraș. Ajunsese chiar în punctul în care alegea rute ocolitoare doar pentru a descoperi noi zone ale orașului”, exemplifică psihologul Stelian Chivu.

Persoanele care se liuptă cu rezistența la schimbare se confruntă cu o serie de stări negative, precum furia, încăpățânarea, lipsa de viziune, trăirea stării de amenințare și descurajare, depresia și neacceptarea.

Primul pas pentru eliminarea rezistenței la schimbare este să conștientizăm că ne confruntăm cu acest program negativ. În același timp este important să înțelegem că schimbarea este de cele mai multe ori benefică.

„Motivarea este la fel de importantă. De pildă, merg la sală ca să arăt bine sau renunț la mâncarea grasă ca să dau câteva kilograme jos și să fiu mai sănătos. Ingredientul secret este fermitatea. Fără ea, motivarea va fi scăzută și persoana în cauză se va întoarce exact în punctul din care a plecat, iar asta va întări și mai mult rezistența la schimbare”, explică psihologul Stelian Chivu.

Pașii mici produc schimbări majore

Planificarea este un alt pas esențial pentru a depăși rezistența la schimbare. Începem mereu cu schimbări mici. De pildă, stabilim să mâncăm două felii de pâine la masă în loc de trei felii, cum făceam până acum.

Recompensarea este punctul final al planului nostru de schimbare a rutinelor dăunătoare. De pildă, facem o plimbare în natură, dacă ne place genul acesta de ieșiri. „Este un mecanism psihoemoțional care facilitează producerea de endorfine și în acest fel creierul va căuta mereu noi schimbări”, spune psihologul Stelian Chivu.

Este necesar să gândim diverse modalități prin care să dărâmăm barierele schimbării. Și asta pentru că schimbarea aduce, de regulă, disconfort, temeri, ieșirea din rutină și o sumedenie de incertitudini. Cel mai greu ne va fi să renunțăm la adicții.

Una dintre ele este dependența de fumat. Mintea poate ajunge până în punctul în care să lucreze chiar împotriva noastră, inducând ideea că fumatul este bun pentru sănătate și aduce relaxare. „Schimbarea o învățăm de la natură. Când sincronizăm natura interioară cu cea exterioară, schimbarea devine o curgere, ca și apa”, conchide psihologul Stelian Chivu.