De ce suntem ţâfnoşi atunci când ne e foame
0Ţâfnă, nervi, harţă: nu contează cum denumeşti sentimentul, cu toţii l-am încercat atunci când ne-a fost foame. Acea stare de nervi, de iritabilitate, pe care o ai atunci când a trecut mult prea mult timp de la ultima masă are explicaţii ştiinţifice.
Faptul că sari peste o masă (sau mai multe) te poate face să te simţi copleşit de sentimente. Foame ne face mai emotivi şi se manifestă, deseori, prin stres sau nervozitate. „Un organism, atunci când îi este foame, poate ignora semnalele burţii goale dacă vrea, dar nu poate supravieţui mult timp fără hrană. Şi atunci trebuie să facă ceva să atragă atenţia“, spune Paul Currie, profesor de psihologie la colegiul „Reed“, din Marea Britanie.
Dar dacă, în plus faţă de durerile cauzate de un stomac gol, există şi aspectul emoţional, atunci semnalele reuşesc să atragă atenţia organismului. „Atunci când ne e foame şi privim la cei din jurul nostru care mănâncă, devenim emoţionali, neliniştiţi. Suntem mai nervoşi, ne ieşim mai repede din pepeni şi, cu cât durează mai mult starea de foame, cu atât va fi mai intens răspunsul emoţional“, adaugă Curie pentru „Huffington Post“.
Stomacul şi creierul nostru nu sunt atât de diferite pe cât credem. Hormonul apetitului, grelina, este produs în stomac, dar receptorii grelinei sunt prezenţi peste tot în organism, inclusiv în hipotalamus, în creier. În plus faţă de stimularea sentimentului de foame, grelina mai poate produce şi nervozitate care va dispărea atunci când mănânci.
„Are sens, deoarece aceste circuite şi sisteme se aseamănă foarte mult: au aceiaşi receptori, aceleaşi structuri anatomice. Acest comportament nu apare fără motiv şi este normal să ne simţim mai iritabili, mai emotivi atunci când ne este foame, pentru că ne va impulsiona să căutăm mâncare pentru a ne satisface nevoile nutriţionale“, continuă Curie.
Ultimele studii mai scot în evidenţă un hormon care ar putea juca un rol important în legătura dintre emoţii şi foame: serotonina. Hormonul responsabil cu reglarea comportamentală pare să fluctueze mai mult în timp ce organismul este stresat sau în timp ce este înfometat. Aceste fluctuaţii afectează părţi ale creierului care sunt responsabile cu reglarea furiei, conchide „Huffington Post“.
Citeşte şi:
VIDEO De ce ne îngrăşăm după ce ne lăsăm de fumat. Nu doar excesele alimentare sunt de vină
Nu mai neagă nimeni: renunţarea la fumat se soldează cu câteva kilograme în plus. În funcţie de cauza îngrăşării, însă, unii scapă de ele cu uşurinţă, altora le este mai greu.
Combină alimentele isteţ şi vei slăbi!
O dietă care să te ajute să slăbeşti fără a reduce din porţiile de mâncare? Un doctor american, William Howard Hay, deschidea calea către un astfel de regim la începutul secolului trecut. În timp, dieta lui a dobândit din ce în ce mai mulţi adepţi.
Bacteriile intestinale ar putea fi de vină pentru kilogramele în plus
Numărul şi diversitatea bacteriilor din intestine pot influenţa greutatea, susţine un nou studiu. Oamenii obezi au mai puţine bacterii şi nu foarte variate.
Radu Voiosu, medic gastroenterolog: „Avem doi creieri: unul în cap şi altul intestinal“
Prof. dr. Radu Voiosu ne-a explicat într-o zi caniculară de august, într-o încăpere răcoroasă din Spitalul Colentina, cum stă treaba, de fapt, cu regimurile alimentare în caz de boli digestive, care sunt tratamentele cu adevărat eficace şi care nu.