„De ce mănânci, de aia ai mai mânca!“ Medicul nutriţionist dr. Mihaela Bilic explică de ce se întâmplă asta
0Dr. Mihaela Bilic, medic primar de diabet, nutriţie şi boli metabolice, explică mecanismul prin care alimentaţia necontrolată ne face din ce în ce mai graşi şi mai flămânzi.
Dr. Mihaela Bilic, medic primar de diabet, nutriţie şi boli metabolice, explică mecanismul prin care alimentaţia necontrolată ne face din ce în ce mai graşi şi mai flămânzi.
Iată ce scrie medicul pe mihaelabilic.ro:
„Credeaţi că s-a terminat cu hormonii care ne împing către mâncare? Ei bine, greul abia urmează! Cel mai puternic dintre ei este leptina, secretat direct de celula adipoasă. În mod normal, cu cât există mai multă grăsime, cu atât nivelul leptinei este mai mare iar creierul nostru înţelege că sunt suficiente rezerve şi se opreşte din mâncat.
Acesta e mecanismul direct, fiziologic. Însă mai există şi rezistenţa la leptină şi aici totul se complică.
Pe lângă celula adipoasă, leptina se secretă şi în timpul meselor. Cu cât o masă e mai bogată în dulciuri şi făinoase, cu atât mai multă leptină în sânge. Fiecare gustare, cât de mică, mai creşte şi ea nivelul leptinei.
Creierul devine confuz
Stresul şi lipsa somnului contribuie şi ele la sinteză. Cu atât mai bine, am putea spune, cu cât mai multă leptină, ca atât mai puţin mâncat. Dar vai, e tocmai pe dos! La aşa o avalanşă de secreţie creierul devine confuz.
Când leptina bălteşte în sânge celulele din hipotalamus devin insensibile, rezistente. Hipersecreţia de leptină duce, paradoxal, la dispariţia senzaţiei de saţietate şi, în final se ajunge în situaţia că de ce mănânci, tot foame îţi este. Pe masură ce receptorii la leptină devin insensibili, organismul face tot mai multă grăsime crezând că e nevoie de mai multa leptină.
Soluţia? Staţi departe de gustări, ronţăieli şi ciuguleli, mâncaţi doar la mesele principale şi atunci doar când vă este cu adevărat foame. Odată instalată rezistenţa la leptină suntem pierduţi, vom fi din ce în ce mai graşi şi mai înfometaţi!“