Colesterol „bun“, colesterol „rău“. Ce le deosebeşte şi cum acţionează fiecare tip de substanţă în organism

Colesterolul poate să fie răspunzător de apariţia aterosclerozei, a infarctului de miocard, precum şi a altor afecţiuni, dar el este totodată esenţial pentru sănătate. Cum explică specialiştii acest paradox.

Cel puţin două treimi din colesterol este produs la nivelul ficatului sau al intestinelor. Colesterol se găseşte şi în creier, în glandele suprarenale, precum şi la nivelul fibrelor nervoase.

Colesterolul din piele este convertit în vitamina D, esenţială, sub acţiunea razelor solare; ajută la metabolizarea carbohidraţilor – cu cât cantitatea de carbohidraţi consumaţi este mai mare, cu atât cantitatea de colesterol secretată este mai mare; el este şi este materia primă pentru sinteza hormonilor corticosuprarenali – cortizonul, de exemplu, esenţiali pentru viaţă. Totodată, colesterolul este o componentă a tuturor membranelor şi este necesar pentru sinteza hormonilor sexuali.

Diferenţele care privesc comportamentul colesterolului depind de proteina de care se leagă. Lipoproteinele sunt factorii prezenţi  în sângele nostru pentru a transporta colesterolul.

Lipoproteinele de densitate redusă – LDL – transportă 65% din colesterolul sanguin şi îl depozitează în artere, unde, alături de alte substanţe se transformă în plăci.

Potrivit Bibliei vitaminelor, lipoproteinele de densitate foarte redusă –VLDL –transportă circa 15% din  colesterolul sanguin însă acestea sunt substanţele de care are nevoie ficatul pentru producerea colesterolului „rău“ – LDL: Cu cât e mai mare cantitatea de VLDL, cu atât mai mult LDL produce ficatul şi cu atât riscurile sunt mai mari de apariţie a bolilor cardiovasculare, potrivit sursei mai sus citate.

Lipoproteinele de densitate mare – HDL, colesterolul „bun“, transportă circa 20% din colesterol, fiind compuse în special din lecitină, şi acţionează în organism în sensul dizolvării plăcilor de pe artere.

Legătura cu trigliceridele

Când vorbesc despre nivelul colesterolului, oamenii se referă la cantitatea de colesterol din sânge – colesterolul seric. Aceste cantităţi se măsoară în miligrame pe decilitru – nivelul acceptat fiind de maximum 200 de miligrame pe decilitru. Raportul dintre LDL şi HDL este şi el important, ca şi raportul dintre HDL şi totalul colesterolului. Cu cât nivelul de HDL este mai mare , cu atât arterele sunt mai protejate împotriva colmatării.

Analizele pentru colesterol măsoară şi nivelul trigliceridelor. Aceste grăsimi se deosebesc de colesterol, însă există şi o legătură între ele: cu toate că poţi avea un nivel ridicat al trigliceridelor fără să ai un nivel ridicat al colesterolului şi invers, reducerea nivelului trigliceridelor pare să ajute la reducerea nivelului colesterolului.