Câte calorii are un aliment? Greu de spus. Majoritatea informaţiilor de pe ambalaje despre numărul de calorii sunt greşite
0Aproape toate alimentele ambalate au astăzi, pe etichetă, numărul de calorii la 100 de grame. De altfel, majoritatea celor care ţin diete calculează numărul de calorii ca să slăbească. Dar toate aceste informaţii sunt, de fapt, departe de a fi exacte, fiindcă nu iau în calcul sumedenia de variabile ale complexităţii procesului de digestie, susţin specialiştii.
Mâncarea este, de fapt, energie pentru buna funcţionare a organismului. În secolul al XIX-lea, chimistul american Wilbur Atwater a oferit primele măsurători ale energiei pe care ne-o oferă mâncarea, calculând numărul mediu de calorii din grăsimi, proteine şi carbohidraţi. Astăzi încă mai folosim valorile medii obţinute de el.
Totuşi, biologul Rob Dunn subliniază într-un articol special despre caloriile din alimente publicat în revista „Scientific American“ că nu există conceptul de aliment mediu (ca dimensiuni, conţinut, proprietăţi) sau de persoană medie (ca statură, digestie etc.).
Numărul de calorii pe care noi le extragem din mâncare depinde de foarte mulţi factori: de biologia speciei pe care o mâncăm, de cum gătim şi procesăm mâncarea şi chiar de variatele comunităţi de bacterii care trăiesc în intestinul fiecăruia dintre noi. Numărătorile standard de calorii nu iau în considerare niciunul dintre aceşti factori. Aşadar, rezultatele sunt uşor inexacte, în cel mai bun caz, dar de cele mai multe ori sunt chiar derutante, se arată în articolul din „Scientific American“.
Broccoli fiert are mai multe calorii decât cel proaspăt
Să ne gândim, de exemplu, la diferenţa dintre a mânca fructe şi legume. Fructele sunt, de regulă, moi şi dulci, pentru că au evoluat în aşa fel încât să atragă animalele înfometate care ajută, la rândul lor, la împrăştierea seminţelor acelor plante. Prin comparaţie, tulpinile, frunzele şi rădăcinile, pe care le numim adeseori legume, sunt tari şi fibroase. Seminţele sunt şi ele destul de dure, pentru că trebuie să supravieţuiască tractului digestiv al animalelor, în aşa fel încât să poată ajunge în pământ şi să încolţească.
Fiindcă noi consumăm un nivel considerabil de energie când metabolizăm legumele tari şi seminţele în intestin, acumulăm, de regulă, mai puţine calorii nete din ele decât din fructele moi, spre exemplu.
Prepararea termică a legumelor schimbă complet ecuaţia, transformându-le în alimente mult mai uşor de digerat. Broccoli fiert la aburi aduce în corp mai multe calorii decât broccoli proaspăt, de exemplu, chiar dacă nu-i adăugăm nimic la gătit. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul preparatelor din carne şi din peşte. Consumăm mai multă energie pentru a procesa o bucată de sushi (peşte crud) decât o porţie de somon la cuptor, prin urmare, peştele la cuptor are mai multe calorii decât cel crud.
Bacteriile din intestin fac diferenţa
Chiar dacă doi oameni mănâncă exact aceeaşi mâncare, în exact aceeaşi cantitate, gătită exact la fel, ei nu acumulează acelaşi număr de calorii. Pe lângă nenumăratele diferenţe anatomice şi metabolice, fiecare dintre noi are o comunitate unică de bacterii care-i populează intestinele. Unele dintre ele ne ajută să metabolizăm mai uşor fibrele rigide din legume şi, în plus, păstrează o parte dintre calorii pentru ele. Alte bacterii au un sistem mai dăunător pentru silueta noastră: ne determină să metabolizăm atât de eficient mâncarea, încât vom absorbi mai multe calorii decât avem nevoie şi, deci, ne vom îngrăşa.
Citeşte şi:
VIDEO Cum arată 2.000 de calorii. Cu cât trebuie să reduci aportul ca să slăbeşti
7 chifle sau 6 gogoşi şi jumătate sau 26 de ouă sau 3 hamburgeri şi jumătate sau 19 banane sau 60 de morcovi. Fiecare dintre acestea aduc în organism exact 2.000 de calorii. Calitatea lor diferă, însă, foarte mult.
Cum poţi să arzi 300 de calorii rapid şi uşor acasă: curăţenia de sărbători te ajută
E mult mai confortabil să scapi de kilogramele în plus acasă. Dar, dacă nu ai bandă de alergat sau bicicletă eliptică, poate părea dificil. Totuşi, să arzi 300 de calorii în mai puţin de o oră poate fi extrem de simplu şi de plăcut chiar dacă nu dispui de accesoriile de la sală.
Preşedintele Federaţiei Române de Diabet, prof. dr. Nicolae Hâncu, consideră că nutriţioniştii cei mai buni putem fi noi înşine, dacă asimilăm informaţiile corecte.