”Când suntem anxioşi, avem tendinţa să tratăm nesiguranţa ca pe un scenariu rău”

Epidemia de coronavirus nou poate avea un impact deosebit de mare asupra sănătăţii emoţionale, prin creşterea nivelului de stres şi anxietate, îndeosebi acolo unde există un fond anxios sau diagnostice de tulburări emoţionale. Specialiştii ne învaţă cum să gestionăm aceste emoţii.

Frica este o reacţie normală în faţă unui pericol, însă frica excesivă ne împiedică să facem faţă unei asemenea crize, atrag atenţia medici specialişti de la Intermedicas care citează surse ale CDC, SUA. 

Persoanele predispuse unui nivel ridicat de anxietate sunt cele în vârstă şi cu boli cronice care au un risc mai mare de a dezvolta forme severe de COVID-19; personalul medical; copiii şi adolescenţii. 

Reacţiile la această criză pot include sentimente de copleşire, teamă, tristeţe, furie şi neajutorare, potrivit specialiştilor. Unele persoane pot avea dificultăţi în a dormi sau a se concentra, în timp ce unele persoane vor avea simptome fizice, cum ar fi o frecvenţă cardiacă crescută, palpitaţii, parestezii (furnicături, amorţeli, senzaţie de rece sau cald în diferite părţi ale corpului), sau tulburări digestive (balonări, scaune moi sau accentuarea constipaţiei, dureri abdominale), dificultăţi respiratorii, senzaţie de presiune sternală, cefalee, transpiraţii abundente, tremor al extremităţilor.

Alte reacţii cauzate de stres:

• Grija faţă de propria sănătate şi sănătatea celor dragi

• Înrăutăţirea problemelor de sănătate

• Creşterea consumului de alcool, tutun sau alte medicamente

Carantina sau auto izolarea pot avea un impact negativ asupra sănătăţii emoţionale. O lucrare publicată în thelancet.com (februarie ac) afirmă: „Separarea de cei dragi, pierderea libertăţii, incertitudinea cu privire la starea de boală şi plictiseala pot, uneori, să producă efecte dramatice. S-au raportat cazuri de suicid şi furie extremă.”

Recomandări pentru a diminua stresul 

• Limitaţi consumul de mass media privind ştirile despre pandemie. Alocaţi porţiuni de timp bine delimitate acestei infomări, nu asistaţi permanent la derularea informaţiilor, informaţi-vă doar din surse oficiale. Asiguraţi-vă că ştiţi cum trebuie să procedaţi în situaţia în care prezentaţi simptome respiratorii sugestive pentru infecţie respiratorie obişnuită (telefon la medicul de familie), sugestive pentru infecţie cu SARS Cov 2 (telefon la DSP după telefon la medicul de familie).

• Evitaţi încercările de depistare a eventualelor semne precoce ale bolii: măsurarea temperaturii zilnic (în absenţa simptomelor de infecţie respiratorie),inspecţia faringelui şi amigdalelor, numărătoarea respiraţiilor, palparea ganglionilor, etc.

• Păstraţi-vă ritmurile obişnuite cât de mult posibil.

• Pentru cei care lucrează de acasă: delimitaţi strict programul de muncă, ideal în încăpere separată de restul familiei, păstrând orarul de munca obişnuit.

• Dormiţi în acelaşi interval orar cu care eraţi obişnuit.

• Încercaţi să mâncaţi mese regulate, sănătoase şi bine echilibrate.

• Evitaţi consumul de alcool excesiv sau extensiv şi fumatul.

• Faceţi zilnic efort fizic minim 30 minute, lent progresiv că durată şi intensitate pentru cei neantrenaţi

• Păstraţi legătura cu cei apropiaţi, vorbiţi cu oamenii de încredere despre preocupările voastre şi cum vă simţiti.

• Faceţi-vă timp să vă relaxaţi. Încercaţi să faceţi şi alte activităţi care vă plac, sau pentru care nu aţi avut răgaz până acum, descoperiţi lucruri noi. Principalele mijloace de relaxare dovedite eficiente sunt lectura, muzica, jocurile. Folosiţi aceste mijloace tot prin alocare precisă de timp, ele îşi pierd capacitatea de relaxare daca devin singura activitate a zilei.

• Încercaţi să trăiţi fiecare zi în prezent , focusind energia echilibrat atât pentru prezent cât şi pentru planurile de viitor.

• Dacă simptomele fizice devine de intensitate mare brusc, alternaţi poziţia şezând cu cea de ortostatism, efectuaţi respiraţii ample şi rare concentrandu-vă asupra respiraţiei, mergeţi sau efectuaţi câteva exerciţii fizice (stretching, genuflexiuni, sărituri, scuturarea membrelor, etc).

• Dacă simptomele se repetă foarte frecvent, consultaţi telefonic medicul cu privire la mijloace suplimentare de contracarare a anxietăţii.

Anxietatea izvorâtă din nesiguranţă a fost explicată foarte bine de Robert Leahy, director al Institutului American de Terapie Cognitivă: „Noi tindem să asociem nesiguranţa cu cel mai rău scenariu posibil. De exemplu, după [dezastrul de la] 11 septembrie [2001], am auzit atât de mulţi oameni spunând că este inevitabil că un alt atac major să aibă loc în New York City, sau un atac nuclear din partea al-Qaeda. Nu s-a întâmplat asta. Când suntem anxioşi, avem tendinţa să tratăm nesiguranţa ca pe un scenariu rău. Însă nesiguranţa este neutră – nu ştim ce se va întâmpla”.

Anxietatea cauzata de pandemie vine şi din faptul că rutina noastra s-a schimbat intr-un timp relativ scurt. Profesorul de psihologie clinică Daniel Freeman de la Universitatea Oxford a explicat acest lucru astfel: „Vrem previzibilitate. Vrem să fim siguri că felul în care lumea arată atunci când ne trezim dimineaţa este acelaşi cu felul în care va arăta când vom merge la culcare. Iar dacă apar schimbări, preferăm să fim noi cei care le putem controla. Trebuie să ne împăcăm cu această nesiguranţă. La urma urmei, deja trăim cu destulă nesiguranţă şi lipsă de control, chiar dacă la o scară mai mică, cum ar fi condusul unei maşini”.