Cafeaua - pentru unii otravă, pentru alţii medicament

Pentru unii este, într-adevăr, un beneficiu în plus, iar pentru alţii un risc asumat. Mai precis, cafeaua este incompatibilă cu o anumită conformaţie genetică şi, de aceea, în cazul unor persoane, creşte riscul de afecţiuni cardiovasculare, susţin specialiştii în nutrigenomică, o nouă ramură a studiului nutriţiei.

În viitor, un banal test genetic ar putea evidenţia cine poate bea cafea fără riscuri şi pentru cine reprezintă un pericol obiceiul de a consuma această băutură energizantă zi de zi, potrivit profesorului John Berardi, nutriţionist la Precision Nutrition, pe blogul său de pe „Huffington Post“.

Totul depinde de o genă specifică, numită CYP1A2, care îi dictează ficatului să producă una dintre aceste două enzime: fie CYP1A2 rapidă, fie CYP1A2 lentă.

În cazul persoanelor care produc varianta rapidă a enzimei, de fiecare dată când beau cafea, organismul o procesează şi elimină cafeina într-un timp foarte scurt. Efectul metabolizării rapide a cafeinei este o reducere a riscului de boli cardiovasculare, desigur, în contextul unui consum moderat de cafea. Aceasta înseamnă nu mai mult de două-patru ceşti de cafea pe zi.

Însă dacă o persoană prezintă varianta lentă a enzimei CYP1A2, organismul va procesa şi va elimina cafeina într-un ritm foarte lent. Ceea ce duce, în mod logic, la creşterea riscului de boli cardiovasculare (cafeina rămânând un timp îndelungat în fluxul sangvin), chiar şi în cazul unui consum redus de cafea, potrivit specialistului american.

Tot genele dictează şi beneficiile asupra sistemului nervos

Şi în cazul legăturii dintre consumul de cafea şi sănătatea sistemului nervos, tot genele sunt cele care dictează. De altfel, mai multe studii au arătat că persoanele care consumă cantităţi moderate de cafea zi de zi au un risc mai mic de a suferi de boala Parkinson decât cele care nu au acest obicei. Totuşi, beneficiul nu este valabil în cazul tuturor. Explicaţia o oferă, din nou, nutrigenomica.

O genă numită GRIN2A poate acţiona în mai multe moduri, în funcţie de materialul genetic al fiecăruia dintre noi. Astfel că în cazul unora, gena face din cafea un aliat de nădejde în prevenirea bolii Parkinson, reducând riscul cu aproximativ 60%.

În schimb, în cazul în care acţionează într-un mod diferit, cafeaua nu devine un inamic, dar nu are niciun efect benefic în ceea ce priveşte lupta cu maladia Parkinson.

Tot variaţiile genetice pot explica şi:

• Perturbarea somnului în cazul unora dintre consumatorii de cafea, dar nu al tuturor.
• Agravarea simptomelor sindromului premenstrual numai în cazul unora dintre femei.
• Creşterea tensiunii arteriale în cazul unora.
• Sporirea pericolului de a pierde sarcina tot numai în cazul unora dintre băutoarele de cafea.  

Aşadar, cafeaua, la fel ca o sumedenie de alte alimente, nu este universal bună sau rea, subliniază prof. dr. John Berardi.

„Eu însumi m-am testat să văd dacă genetic sunt potrivit pentru consumul de cafea şi am constatat că pot să o beau în cantităţi moderate fără riscuri. Totuşi, dacă ar fi să ofer părerea mea de expert, nu aş şti exact ce să le spun pacienţilor mei decât ceea ce fac eu. Cafeaua mă agită, mă face irascibil şi nervos. Aşa că nu o beau zi de zi, ci o păstrez pentru zilele în care sunt foarte obosit şi chiar am nevoie de un ajutor energetic“, mărturiseşte Berardi. 

Citeşte şi:

E bine sau nu să mâncăm carne roşie?

„Vrei să trăieşti mai mult? Limitează consumul de carne roşie!“ Cam aşa sună titlurile majorităţii articolelor din presă şi recomandările medicilor în ultimii ani. Iar reacţia din partea consumatorilor este, de multe ori, aceeaşi: „Bunicii şi străbunicii noştri au mâncat porc şi viţel şi n-au păţit nimic“ sau „Cea mai bună legumă tot porcul rămâne“. Iată pe ce se bazează specialiştii în recomandările lor.

Cele mai periculoase ingrediente din produsele cosmetice

Ca urmare a studiilor care demonstrează cât de nocive sunt unele ingrediente din cosmetice, mai multe companii le-au eliminat din compoziţia produselor lor. Mai sunt, însă, companii care le folosesc în continuare, cum sunt L’Oréal şi Revlon, iar organizaţia americană Environmental Working Group a lansat o campanie de somare a producătorilor să le înlocuiască.

Stresul, răspunsul la întrebarea: „De ce m-am îmbolnăvit?“