Ca să slăbeşti mult şi bine, începe cu un control medical

NUTRIŢIE Creşterea şi scăderea în greutate sunt procese complexe care afectează întregul organism. Dacă ne punem problema să scăpăm de kilogramele în plus, dieta potrivită nu poate fi alta decât cea indicată de medicul nutriţionist şi începe cu efectuarea analizelor medicale.

Am vrea să fim mai supli, dar, de cele mai multe ori, cădem în capcana dietelor luate de pe internet sau recomandate de către prieteni, pentru a vedea, la finalul întregii noastre străduinţe, că rezultatele sunt foarte aproape de zero.

Camelia are 35 de ani şi peste 150 de kilograme. Spune că, de-a lungul timpului, a încercat tot felul de diete. „Cred că nu mi-a scăpat niciuna. Cum auzeam sau citeam pe undeva despre vreun regim de slăbire, imediat mă apucam să-l ţin şi eu. Partea bună era că, la început, părea să dea rezultate, însă foarte curând după ce renunţam la el nu doar că puneam kilogramele pierdute la loc, ba se mai adăugau şi altele. Ceea ce mă deranja însă chiar mai mult era faptul că, pe parcursul regimului, ajungeam să mă simt rău, lipsită de putere şi fără chef de viaţă. Era un chin, astfel că, în cele din urmă, am renunţat“, mărturiseşte tânăra.

Trebuie să ştim de ce anume avem nevoie

Medicii atrag atenţia că, pentru efecte vizibile şi de durată, fără riscuri, pierderea în greutate ar trebui să se facă sub supravegherea unui specialist, şi nu la întâmplare. Primul pas către slăbit sunt analizele medicale. „Decizia de începere a unui regim pentru reducerea greutăţii corporale ar trebui să fie însoţită de un control medical. Asta nu doar pentru a ne asigura că vom obţine într-adevăr rezultatele dorite ci, mai ales, pentru prevenirea unor posibile riscuri asociate dietelor“, explică dr. Corina Matei, medic specialist cardiolog la Spitalul de Boli Cardiovasculare Angiomedica.

Creşterea şi scăderea în greutate sunt procese complexe, care afectează întregul organism si buna sa funcţionare, de aceea trebuie să luăm în considerare toţi parametrii corporali şi toţi factorii implicaţi, înainte de a decide pe cont propriu că ar fi bine să slăbim, adaugă dr. Alexandra Ţintea, medic nutriţionist în cadrul Clinicii NutriSlim.

Altfel, dacă ignorăm factorii de risc prezenţi, putem provoca dereglări serioase în propriul organism. Nu în ultimul rând, la ora actuală, există o multitudine de diete, bazate pe principii foarte diferite, care, la rândul lor, afectează în mod diferit întregul organism si nu doar numărul de kilograme, iar alegerea dietei adecvate poate fi făcută numai atunci când ştim de ce anume avem nevoie, adaugă dr. Alexandra Ţintea.

Analize de sânge şi metabolice

„Controlul medical în vederea începerii unei diete presupune, în mod necesar, efectuarea unor serii de analize. Analizele arată starea noastră de sănătate, punctele slabe şi punctele forte, precum şi condiţiile specifice în funcţie de care trebuie să fie stabilită dieta“, mai spune dr. Ţintea.

Este vorba atât despre analize de sânge, cât şi despre investigaţii pentru a depista eventualele afecţiunile de care suferă pacientul, dar şi pentru a calcula aportul zilnic necesar unei scăderi în greutate, completează dr. Mihaela Posea, medic specialist de diabet, nutriţie şi boli metabolice la Clinica Smart Nutrition din Bucureşti.

Analizele de sânge ajută la evaluarea stării de sănătate a pacientului şi pot identifica afecţiuni precum prediabetul sau diabetul, anemia, afecţiunile renale sau hepatice, problemele tiroidiene sau deficitul de vitamina D. Astfel, regimul alimentar recomandat va ţine cont de afecţiunile medicale ale pacientului.

Investigaţiile necesare într-o dietă includ şi cele pentru evidenţierea compoziţiei corporale sau cântărirea profesională, pentru identificarea procentajelor de grăsime, apă şi muşchi. „Analiza corporală se face în clinica noastră cu ajutorul unui analizor cu bioimpedanţă, cu trei canale de frecvenţă şi opt electrozi, şi care ne dă informaţii precise despre cantitatea de grăsime din organism. Pe lângă această informaţie, mai aflăm: modul de distribuţie a grăsimii, masa musculară, masa minerală, cantitatea de apă din organism, dar şi greutatea actuală, greutatea ideală, cu interval de variaţie minimum-maximum sănătos, precum şi vârsta biologică a pacientului“, detaliază dr. Mihaela Posea.

Alte analize indicate sunt cele metabolice, care arată starea de sănătate a ficatului şi gradul de funcţionare a metabolismului, inclusiv riscul de diabet. „Analiza de metabolism – numită rata metabolică de repaus – arată necesarul minim de energie exprimat în kilocalorii pe care îl consumă organismul în stare de repaus ca să funcţioneze eficient. Pornind de la acest rezultat şi ţinând cont şi de energia consumată prin activitatea fizică depusă zilnic se poate stabili aportul caloric zilnic necesar unei scăderi în greutate“, adaugă medicul specialist de diabet, nutriţie şi boli metabolice Mihaela Posea.

O altă investigaţie utilă în regimul de pierdere în greutate este analiza jurnalului nutriţional. „El arată obiceiurile alimentare ale pacientului, pornind de la orarul meselor, metodele de preparare şi până la cantităţile consumate. Astfel se va stabili cât de multe calorii consumă pacientul înainte de a se adresa medicului specialist şi dacă îşi asigură necesarul de lipide, glucide, proteine, vitamine şi minerale“, adaugă dr. Posea.

Cum slăbim sănătos?

Pornind de la ideea că fiecare om e diferit şi că nu există o dietă de slăbire care să funcţioneze la fel pentru toată lumea, scăderea în greutate trebuie să se facă sub supravegherea unui medic specialist în nutriţie, diabet şi boli metabolice, insistă dr. Mihaela Posea. „Acesta, în urma analizelor şi a investigaţiilor despre care am vorbit, va stabili un regim alimentar care să ţină cont de afecţiunile pe care le are pacientul şi de nevoile zilnice de macro şi micronutrienţi – proteine, lipide, carbohidraţi, vitamine şi minerale. Astfel, se va crea un regim alimentar personalizat, care să poată fi uşor de urmat, fără ca pacientul să se înfometeze sau să îşi pună viaţa în pericol. Un regim corect personalizat va duce la scădere în greutate, în principal, din masa de grăsime şi nu din masa musculară“.  

Potrivit dr. Posea, intervenţia nutriţională realizată de medic se bazează şi pe schimbarea obiceiurilor alimentare aflate în urma analizei jurnalului nutriţional. „Astfel, spre deosebire de o dietă nepersonalizată, regimul alimentar recomandat se doreşte a fi un nou stil de viaţă, care să fie uşor de abordat de pacient, în orice moment – serviciu, evenimente precum nunta, botezul, petrecerile. Pentru a fi uşor de urmat, acest nou stil de viaţă va fi implementat şi la nivelul celorlalţi membri ai familei: copii, bunici“, conchide dr. Posea.

Inima poate să sufere

Investigaţiile cardiovasculare sunt şi ele indicate în regimul de slăbit. Ele cuprind atât analize de sânge relevante pentru riscul cardiovascular, cât şi analize specifice, care depistează starea vaselor de sânge şi a circulaţiei cardiovasculare.

„Surplusul de kilograme şi riscurile cardiovasculare sunt strâns legate. Pe de o parte, greutatea excesivă reprezintă un factor de risc pentru apariţia afecţiunilor cardiovasculare, iar pe de altă parte, prezenţa unor astfel de afecţiuni impune luarea unor măsuri speciale şi adoptarea unor diete specifice, atunci când este necesară scăderea în greutate. Cu cât un pacient are mai mulţi factori de risc pentru boli de inimă, precum obezitate, fumat, vârstă înaintată, colesterol crescut în sânge, cu atât mai mult sunt necesare investigaţiile cardiovasculare înainte de începerea unei diete“, atrage atenţia dr. Corina Matei, medic specialist cardiolog în cadrul Spitalului de Boli Cardiovasculare Angiomedica.

Investigaţiile cardiovasculare includ măsurarea tensiunii arteriale, a nivelului colesterolului şi a trigliceridelor, precum şi o ecografie Doppler vasculară. „Hipertensiunea este identificată prin măsurarea valorilor tensiunii arteriale, alături de analize suplimentare de sânge şi de urină. Ea riscă să fie nediagnosticată din cauza absenţei simptomelor, sau să fie confundată cu alte afecţiuni“, adaugă dr. Matei. Valorile crescute ale tensiunii arteriale reprezintă un factor de risc major în producerea aterosclerozei şi a accidentului vascular. „De aceea trebuie ţinută sub control cu ajutorul medicaţiei şi al unor măsuri suplimentare, precum reducerea aportului de sare şi creşterea consumului de legume şi fructe proaspete.“

Faimosul colesterol, de care ne ferim cu toţii, este, de fapt, indispensabil organismului nostru. „Pe de o parte, acesta este transportat către ficat pentru a fi metabolizat – colesterolul HDL sau colesterolul «bun», iar pe de altă parte, este transportat catre ţesuturi – LDL sau colesterolul «rău», unde poate provoca îngustarea arterelor şi duce la apariţia aterosclerozei. Valorile ridicate ale colesterolului LDL impun adoptarea unei diete bazate pe scăderea colesterolului, săracă în grăsimi de origine animală şi cu un aport scăzut de carbohidraţi, precum şi renunţarea la fumat.“

O valoare a nivelului trigliceridelor de peste 150 de miligrame/decilitru indică deja un surplus al acestora, mai spune dr. Corina Matei. „La fel ca şi colesterolul, trigliceridele sunt asociate cu un risc cardiovascular crescut şi necesită adoptarea unor măsuri specifice, precum evitarea grăsimilor nesănătoase, a carbohidraţilor în exces şi a consumului de alcool, alături de aportul de acizi graşi omega-3.“

Pe lângă analizele de sânge importante în evaluarea riscului cardiovascular, este foarte important de ştiut care este starea vaselor de sânge – dacă au îngustări sau nu – şi dacă există depuneri periculoase la nivelul acestora, cu risc crescut de ateroscleroză sau de hipertensiune. „Aici intervine ecografia Doppler, o metodă neinvazivă, rapidă şi eficientă de evaluare a stării vaselor de sânge, atât la nivel morfologic, cât şi la nivel funcţional, viteza de circulaţie a sângelui. Cu ajutorul acesteia, poate fi depistat din timp riscul de dezvoltare a unor afecţiuni cardiovasculare, iar dacă este cazul, dieta va fi însoţită de medicaţia corespunzătoare şi de indicaţiile adecvate.“

Dacă oricare dintre aceste investigaţii indică prezenţa unor riscuri cardiovasculare, nutriţionistul va indica o dietă bazată în principal pe menţinerea sănătăţii inimii şi a vaselor de sânge, cu indicaţiile specifice şi, eventual, însoţită de medicaţia adecvată, adaugă dr. Matei. „Atenţie la faptul că anumite diete, cum ar fi dieta ketogenică, bazată pe un aport mărit de grăsimi saturate sau dietele bazate pe un aport crescut de carbohidraţi, fără luarea în considerare a factorilor de risc cardiovascular prezenţi, pot declanşa boli de inimă sau ale vaselor de sânge. O dietă sănătoasă protejează inima şi vasele de sânge“, este concluzia medicului Corina Matei.