Alcoolul modifică structura creierului. Ce funcţii ale acestuia se degradează mai repede

Un nou studiu referitor la efectele consumului de alcool pe termen lung arată că persoanele care consumă cantităţi mari de alcool au un risc crescut de atrofie hipocampică - o formă de deteriorare a creierului care afectează memoria şi orientarea în spaţiu.

Obişnuinţa de a bea, chiar şi cantităţi moderate de alcool, modifică structura creierului şi duce, în timp, la alterarea mai rapidă a unor funcţii ale acestuia, arată un nou studiu al cercetătorilor britanici, citat de Reuters.

Cercetarea a fost desfăşurată pe parcursul a 30 de ani – între 1985 şi 2015 - şi a analizat creierele a 550 de persoane de vârsta a doua – 43 de ani la începutul cercetării. S-a constatat că acelea care consumau cele mai mari cantităţi de alcool aveau un risc crescut de atrofie hipocampică - o formă de deteriorare a creierului care afectează memoria şi orientarea în spaţiu.

Persoanele care obişnuiau să bea, în medie, peste 30 de unităţi pe săptămână aveau cel mai mare risc. O unitate înseamnă 10 mililitri de alcool pur. Un pahar mare cu bere conţine circa două unităţi de alcool, iar o sticlă cu vin are în jur de nouă unităţi de alcool.

Dar şi cei care erau consumatori medii - între 14 şi 21 de unităţi pe săptămână  -  aveau un risc mult mai mare de a dezvolta atrofie hipocampică în comparaţie cu subiecţii abstinenţi.

Cercetătorii de la Universitatea Oxford şi University College London au declarat că aceste rezultate susţin reducerea limitei maxime de consum la 14 unităţi de alcool pe săptămână, atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei, prevăzută în ghidul guvernamental de recomandări medicale din Marea Britanie, însă pun la îndoială limitele recomandate în Statele Unite.

Potrivit agerpres.ro, ghidul guvernamental din Statele Unite sugerează că până la 24,5 unităţi de alcool pe săptămână reprezintă o limită sigură pentru bărbaţi, însă recenta cercetare a relevat un risc crescut privind schimbările produse asupra structurii creierului la doar 14-21 de unităţi pe săptămână.

La finalul analizei a fost efectuată o examinare RMN a creierului fiecărui participant, iar după ajustarea unor factori precum sexul, educaţia, categoria socială, activitatea fizică şi socială, fumatul, riscul de accident vascular cerebral şi istoricul medical, oamenii de ştiinţă au descoperit că un consum ridicat de alcool a fost asociat cu o creştere a riscului de declin cognitiv.

Consumul ridicat de alcool a fost asociat cu o degradare a „integrităţii materiei albe“, un factor descris de cercetători drept critic în ceea ce priveşte funcţia cerebrală.

În urma studiului însă, nu poate fi trasă o concluzie clară de tip cauză-efect, au atras atenţia cercetătorii, însă descoperirea poate avea importante implicaţii în ceea ce priveşte sănătatea publică.