Adevărul despre alimentele modificate genetic
0Porumbul, cartoful, roşia şi soia sunt câteva dintre cele mai întâlnite alimente modificate genetic. Este sănătos sau nu să le consumăm?
Tehnologiile moderne permit crearea tot mai multor produse alimentare modificate, care imită caracteristicile produselor tradiţionale. Astfel, prin prelevarea de material genetic, prin modificarea acestuia în laborator şi prin introducerea lui într-un alt organism, se obţin produse cu proprietăţi noi.
De exemplu, printr-o astfel de procedură, cercetătorii au reuşit să identifice şi să anihileze gena „vinovată” de putrezirea roşiilor. Cu siguranţă acesta este un mare avantaj, pentru că, prin modificarea lor, roşiile vor avea un termen de valabilitate mai mare.
De asemenea, putem cumpăra căpşuni obţinute prin folosirea unei gene de peşte de apă rece, pentru a fi cultivate tot timpul anului. Acestea sunt avantajele de ordin practic, însă riscurile pentru sănătate nu sunt deloc de neglijat. De aceea, înainte de a cumpăra un produs alimentar, citeşte pe eticheta lui dacă scrie sau nu „Acest produs conţine organisme modificate genetic”.
Produc propriul „insecticid”
Cele mai multe legume şi fructe modificate genetic prezintă rezistenţă faţă de atacul unor insecte. Acest lucru este posibil pentru că acestora li s-a încorporat o genă care produce o toxină cu proprietăţi de insecticid. De exemplu, cartofului supus acestei proceduri i s-a transferat o genă provenind de la o bacterie, care poate distruge gândacul de Colorado. De asemenea, fructele şi legumele modificate au o rezistenţă mai mare în faţa unor condiţii meteorologice nefavorabile, precum îngheţ sau secetă.
Pot da alergii
Organizaţia Mondială a Sănătăţii atrage atenţia asupra a trei aspecte importante pe care le implică alimentele modificate genetic: potenţialul alergenic ridicat, riscul de a produce anumite modificări în corpul uman şi posibilitatea de a afecta celelalte culturi şi organisme.
Astfel, genele nou inserate la unele alimente pot produce proteine capabile să dea alergii la unele persoane. De asemenea, unele alimente supuse acestui procedeu pot creşte rezistenţa consumatorilor la antibiotice şi pot da tulburări de ordin metabolic.
Suspectate că dau infertilitate
Porumbul modificat genetic poate afecta capacitatea de reproducere, susţin cercetătorii australieni. În urma testelor realizate pe cobai, oamenii de ştiinţă au descoperit că fertilitatea şoarecilor hrăniţi cu porumb modificat genetic este serios afectată. De asemenea, porumbul modificat genetic MON863 a fost asociat cu numeroase modificări la nivelul rinichilor, în urma unor studii realizate pe cobai. Alte cercetări au evidenţiat că alimentele modificate genetic, în special cartoful, pot produce transformări, mai ales la nivel cerebral.
Ştiai că...
...se pot transmite informaţii genetice şi de la bacterii către plante, precum şi de la gene vegetale la gene animale?
...67 la sută din români refuză să consume alimente modificate genetic, conform unui sondaj comandat de Greenpeace România?
Specialistul nostru
Livia Nena, biolog nutriţionist
Alimentele modificate genetic sunt alimentele asupra cărora s-a intervenit prin tehnologie genetică la nivel de gene (transfer de gene şi recombinări). Scopul îl reprezintă obţinerea de soiuri mai productive. Efectul alimentelor modificate genetic asupra sănătăţii este discutabil, ele nefiind de cele mai multe ori optime din punct de vedere nutritiv.
De subliniat este faptul că alimentele modificate genetic pot dobândi proprietăţi nedorite. Tehnologia poate cauza degenerarea nedorită a alimentului în timp, obţinându-se în final produse slabe din punct de vedere calitativ.
Ggid de nutriţie:Criterii de alegere a oţetului
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, Directorul Institutului de Cercetări Alimentare
Care este cel mai bun tip de oţet şi de care trebuie să te fereşti? Află de la specialistul nostru ce înseamnă un oţet de calitate.
Mergi la sigur cu reţeta tradiţională
Fie că este din struguri, mere, din miere şi mere sau din prune, alege întotdeauna un oţet cât mai natural, obţinut după procedeul tradiţional. Deşi este mai greu de procurat şi are un preţ ridicat, cel mai sănătos este oţetul de putină, preparat prin fermentaţie. Un astfel de oţet este cel balsamic, ce provine de obicei din zona mediteraneană şi care conţine plante aromatice precum busuiocul, rozmarinul sau ienupărul. Totuşi, poţi folosi şi oţetul industrial, obţinut doar din vin.
Citeşte cu atenţie eticheta!
Chiar şi unele oţeturi balsamice pot conţine aditivi alimentari, precum caramel (E 150), conservanţi chimici (sulfiţi din gama E 220 până la 228) şi arome artificiale, foarte periculoase pentru sănătate. Însă şi mai dăunător este oţetul contrafăcut, obţinut din acid acetic de sinteză. Singura metodă de a te feri de astfel de produse este să citeşti cu atenţie eticheta.