Cele mai grave greşeli pe care le fac părinţii faţă de copii pe reţelele sociale: „Sunt prea ruşinaţi ca să vorbească despre lucrurile cu adevărat grave”

Adolescenţii se simt jenaţi, de multe ori, în faţa prietenilor de pe reţelele sociale din cauza gafelor pe care le fac părinţii lor. Iată un ghid pentru părinţii care nu ştiu cum să gestioneze relaţia online cu adolescenţii, pe baza reproşurilor venite din partea tinerilor.

Cotidianul britanic The Guradian a publicat o serie de „reproşuri” aduse adulţilor de către adolescenţii deranjaţi că aceştia nu ştiu cum să se raporteze la comunicarea de pe reţelele de socializare şi fac gafe peste gafe, punându-i pe „copii” în ipostaze jenante în faţa amicilor. 

Iată care sunt cele mai grave greşeli pe care adolescenţii consideră că  le fac părinţii în privinţa reţelelor sociale: 

„Discuţia” din care lipseşte esenţialul 

Fiecare adolescent trebuie să îndure o „discuţie” morlizatoare înainte de a li se permite accesul la Internet: momentul în care avertismentele şi măsurile de precauţie încep să „ curgă” şi în care părinţii vor să se asigure că lecţiile „nu trebuie să te împrieteneşti cu oricine” sau „să nu postezi ceva ce ai putea regreta mai târziu în viaţă” au fost bine învăţate. De obicei, părinţii spun ceea ce adolescenţii deja cunosc, dar omit să vorbească despre lucrurile cu adevărat grave, cum ar fi modul brutal în care adolescenţii sunt făcuţi să se simtă prost din cauza aspectului fizic (hărţuire online), pericolul reprezentat de pornografie sau de posibila abordare de către pedofili, doar pentru că se simt prea ruşinaţi să le menţioneze.

Ipocrizia

Fără telefoane la masă, mai spun adulţii. În acelaşi timp însă, aceştia răspund la email-uri sau verifică rezultatul meciului de fotbal pe telefon. În schimb, adolescenţii sunt „condamnaţi” să ia masa într-o tăcere de înmormântare. Sau mai spun: „Imaginează-ţi cât de bună ar fi franceza ta dacă ai petrece la fel de mult timp studiind-o cât timp petreci pe Instagram”. Cu toate acestea, atunci când copiii găsesc lucruri interesante pe Internet, adulţii le neagă din start veridicitatea, invocând faptul că acestea provin de pe Internet unde există multe surse care nu sunt credibile sau demne de a fi crezute.

FOTO campgrounded.org

Laudele fără acoperire 

Adolescenţii se mai plâng şi de faptul că părinţii folosesc reţelele sociale pentru a crea o falsă impresie referitor la familiile lor, realizând acest lucru prin prezentarea unor situaţii în mod eronat sau denaturat. Cum este cazul mamelor care se laudă cu notele copiilor lor pe Facebook sau cu rezultatele la competiţiile de orice natură, chiar dacă de multe ori copiii sunt obligaţi să meargă la astfel de activităţi sau rezultatele sunt mult exagerate. 

Înţelegerea greşită a Facebook

Ce mai fac unii părinţi şi reuşesc să-şi supere copiii este să posteze direct pe „peretele” acestora de Facebook. Alţi părinţi postează fotografii de familie care îi includ pe adolescenţi - un alt motiv pentru ca aceştia să se simtă jenaţi în faţa amicilor. Răspunsul părinţilor la astfel de critici este şi mai năucitor, în opinia adolescenţilor: „Dar tu postezi selfie-uri tot timpul”. Ceea ce părinţii se pare că nu pricep este că fiecare fotografie postată de adolescenţi pe reţelele sociale trece printr-un proces foarte minuţios de verificare. Un alt motiv de jenă este atunci când adulţii dau Like la poze sau diverse postări ale prietenilor copiilor lor, fiind adesea consideraţi stalkeri (n.r. urmăritori) de către propriii copii. 

FOTO popsugar.com

Înţelegerea greşită a Twitter

Hashtag-ul permite categorizarea unei postări în funcţie de un cuvânt cheie, permiţându-le utilizatorilor să găsească postarea voastră. În consecinţă, postarea unui părinte, pe Twitter, a unui mesaj de genul „în #vacanţă cu #familia mea, la o #Coca-cola, #vremea este #extraordinară” este nu doar amuzantă, ci ridicolă, părintele respectiv punându-şi adolescentul într-o lumină proastă.

Înţelegerea greşită a aplicaţiei WhatsApp

WhatsApp nu este locul pentru observaţii profunde sau pentru citate din filme, cei mai mulţi adolescenţi limitându-se la un status de genul „Salut, sunt pe WhatsApp”. Oricine are numărul vostru salvat în telefon este în măsură să vă vadă statusul. Dacă veţi scrie „Nu sunt o mamă obişnuită, sunt una grozavă”, toţi prietenii copiilor voştri care vă au în memoria telefonului vor vedea statusul vostru. Acest lucru este jenant pentru copii.

Înţelegerea greşită a Instagram

Ceea ce părinţii postează pe Instagram este iarăşi un motiv de jenă pentru adolescenţi, primii neînţelegând că Instagram nu este locul pentru a purta discuţii pe teme academice sau politice, cum ar fi „ Ce părere aveţi despre Grexit?”.

Morala făcută pe baza unor teorii ciudate

Există mame care îşi sâcâie băieţii cu sfaturi de genul „ar fi bine să-ţi scoţi telefonul din buzunar pentru a nu deveni infertil” sau să îşi încarce telefonul şi iPad-ul în alt loc în timpul somnului pentru a nu le fi afectat creierul.

FOTO examiner.com

Spionatul  

Spionarea peste umerii adolescenţilor pentru a afla ce fac aceştia pe reţelele sociale este o invadare a intimităţii foarte deranjantă pentru aceştia. Ei preferă - şi solicită -, comunicarea verbală în astfel de cazuri - de exemplu, ar vrea ca părinţii sau adulţii care le invadează spaţiul să îi întrebe ce anume fac în acel moment în loc „să tragă cu ochiul”.

Întrebările care ascund frustrări 

Întrebarea cea de toate zilele “Ce ai făcut toată ziua?” este de fapt o manifestare a frustrării adulţilor la adresa dependenţei copiilor de reţelele sociale. În realitate, dependenţa adolescenţilor nu este faţă de reţelele sociale, ci faţă de contactul pe care vor să îl aibă, în permanenţă, cu prietenii lor. Cea mai comună reacţie a acestora este pur şi simplu ignorarea întrebărilor cu substrat venite din partea părinţilor.