Adevărul despre minciunile copilului tău
0De ce minte? Depinde de vârstă. Preşcolarul spune minciuni pentru că are imaginaţie bogată, copilul mai mare născoceşte pentru a satisface aşteptările adulţilor şi adolescenţii mint pentru a evita problemele.
Deşi metodele de descurajare a minciunii variază în funcţie de vârstă, atitudinile ineficace ale părinţilor sunt aceleaşi. Specialiştii Ivillage oferă cele mai eficiente metode de a contracara minciunile, dar şi patru obiceiuri dăunătoare la care ar trebui să renunţăm.
Patru obiceiuri pe care să le uiţi
1. Nu impune aşteptări nerealiste. Îl încurajezi să mintă pentru a le satisface.
2. Nu spui „Dacă zici adevărul, nu vei intra în bucluc“, ca apoi să-l pedepseşti pentru greşeala recunoscută.
3. Nu spune minciuni nevinovate, pentru că îl înveţi să procedeze la fel. Dacă sună un prieten căruia fiica ta nu vrea să-i răspundă, nu spui: „Îmi pare rău, nu este acasă“.
4. Nu întinde capcane. Dacă ştii că şi-a uitat tema acasă, nu întreba: „I-a plăcut profesorului compunerea ta?“
Cele mai bune metode de a răspunde minciunilor lui
- Când preşcolarul tău spune o minciună, exagerând:
„Ce imaginaţie bogată ai!“
„Spune-mi mai mult, este amuzant să ne jucăm aşa: tu inventezi, eu cred.“
„Ce poveste interesantă! Uneori aş fi vrut şi eu să trăiesc într-un castel .“
- Când şcolarul tău fabulează:
„Deşi mi-ai spus că ţi-ai făcut tema, văd că de fapt nu e terminată. Data viitoare aş prefera să îmi zici adevărul.“
„Ştiu că mi-ai spus ceva care nu este chiar adevărat. În viitor, aş prefera să fii cinstit.“
„Toţi facem greşeli. Data viitoare spune-mi doar ce s-a întâmplat, fără să modifici faptele.“
- Când adolescentul minte:
„Orice problemă are o soluţie. De ce nu îmi spui exact ce se întâmplă, ca să te pot ajuta.“
„Au fost perioade în viaţa mea când am crezut că cea mai bună metodă de a rezolva o problemă a fost să o evit. S-a dovedit a nu fi niciodată corect.“
„Se pare că ai o problemă. Sunt aici să te ajut, dacă vrei să vorbim despre asta.“