Un om de ştiinţă a explicat cum poate crede în Dumnezeu şi să fie savant în acelaşi timp
0În timp ce studiile au arătat că oamenii de ştiinţă au tendinţa de a fi mult mai puţin religioşi decât restul lumii, o cercetare coordonată de Pew Research Center for the People and the Press a descoperit că peste jumătate dintre savanţi cred într-o formă de divinitate sau putere superioară, iar o treime dintre ei spun că cred în Dumnezeu.
Jordan Peterson (55 de ani) este un psiholog clinician canadian, profesor de psihologie la Universitatea din Toronto şi fost profesor la Universitatea Harvard, iar el este unul dintre oamenii de ştiinţă care crede în Dumnezeu, arată ideapod.com
Ca om de ştiinţă devotat metodelor ştiinţifice de dezvoltare şi înţelegere a lumii în care trăim, el este totodată un creştin şi crede că avem nevoie de o noţiune a adevărului mai extinsă decât cea pe care ne-o oferă ştiinţa.
Intervievat de comediantul Joe Rogan în cadrul podcast-ului său, Jordan Peterson a răspuns la întrebarea: „Crezi în Dumnezeu?“
Extinderea noţiunii de „adevăr“
Peterson spune că timp de 20 de ani n-a făcut aproape nimic altceva decât să se gândească permanent la intersecţia dintre ştiinţă şi religie. Savantul spune că scrierile lui Carl Gustav Jung, medic şi fondator al psihologiei analitice, l-au ajutat să înţeleagă că fundamentaliştii religioşi au o idee greşită despre adevărul religios. Iată distincţiile cheie pe care el le trasează:
• Adevărul religios este diferit de cel ştiinţific
• Adevărurile religioase au fost scrise într-un timp în care nu ştiam nimic despre ştiinţă
• Poveştile din Geneză nu sunt teorii ştiinţifice
• Adevărul ştiinţific îţi spune ce sunt lucrurile
• Adevărurile religioase îţi spun cum ar trebui să te comporţi
„Ce-ţi spune adevărul ştiinţific este: ce sunt lucrurile. Adevăul pur religios îţi spune: cum ar trebuie să te comporţi. Nu este acelaşi lucru“, spune Peterson.
Religia te ajută să creezi o hartă despre cum să te comporţi în lume
Potrivit lui Peterson, este important pentru indivizi să se comporte în moduri care sunt benefice pentru ei, pentru familiile lor, pentru societate şi pentru mediul extins, iar pentru asta, religia are răspunsurile. În esenţa sa, religia separă viaţa de zi cu zi în cele mai importante elemente ale sale, furnizând o hartă care îţi indică felul în care ar trebui să te porţi.
Religia însumează lucrurile cele mai adevărate despre vieţile noastre, le combină cu mii de eroi fizici sau metaforici şi extrage din fiecare poveste care sunt lucrurile care fac o persoană eroică, mai spune profesorul. Rezultatul: Ajungem să experimentăm o viaţă care ne oferă mai mult sens. Mai mult, trăind o viaţă religioasă, potrivit lui Peterson, „scade greutatea existenţială asupra ta, lucru care te face mai puţin stresat şi mai sănătos“.
Creierul tău este programat să-ţi spună când duci o viaţă plină de sens
Creierul nostru a evoluat spre căutarea sensului în ceea ce facem, spune Peterson. Sistemul nostru nervos s-a adaptat la acest mod de viaţă, iar semnalele semnificaţiei ne fac să trăim la limita dintre ordine şi haos. Noi găsim sensul în spaţiul dintre ordine şi haos, unde suntem în parte stabili, în parte curioşi, şi procedăm în aşa fel încât să ne extindem câmpul cunoaşterii. Constant ne întrebăm şi creştem, ne stabilizăm şi ne reinventăm şi contribuim productiv la dezvoltarea personală, a familiei, a societăţii, a naturii, acum şi în viitor. Când primeşti de la creier semnalul că ceva are sens, ştii că trăieşti în acest spaţiu.
Utilizarea muzicii pentru atingerea transcendenţei
Peterson spune că muzica ne ajute să ajungem în starea de transcendenţă. Jason Silva a sugerat şi el acest lucru la un moment dat, spunând că muzica reuşeşte să comunice ceea ce nu poate fi descris, exprimat. Aşa cum muzica ne ajută să experimentăm o stare care se apropie de transcendenţă, scrierile religioase pot face acelaşi lucru, mai spune psihologul. Ele sunt îndrumătoare spre starea pe care o experimentezi atunci când eşti fermecat de muzica preferată.