Ţi-e foame din nou? Memoria ar putea fi de vină

Foamea pare a fi un instinct şi nimic mai mult. În funcţie de cât de mult mănânci la o masă, îţi va fi sau nu foame ulterior.

După câte se pare, „relaţia“ noastră cu mâncarea nu este atât de simplă. În ultimii ani, un grup de cercetători a demonstrat că apetitul nostru şi aportul alimentar sunt influenţate nu numai de o serie de factori care ţin de nevoia noastră biologică de a avea energie, ci şi de mediul în care mâncăm şi de percepţia asupra alimentelor pe care le consumăm.

Spre exemplu, studiile au arătat că mâncatul în faţa televizorului sau a oricărui alt dispozitiv care atrage atenţia, poate mări senzaţia de foame, dar şi cantitatea de alimente consumate potrivit revistei „Time“. De asemenea, aportul alimentar al oamenilor este sensibil la mediul înconjurător, cum ar fi modul în care mănâncă partenerul cu care te afli la masă. Până şi reperele vizuale simple, cum ar fi dimensiunea unei farfurii sau obiectele de iluminat, s-au dovedit a influenţa consumul hranei.

„A mânca” cu ochii

Un studiu recent sugerează că memoria pe termen scurt poate avea un rol important pentru apetit. Autorii studiului au arătat că, la câteva ore după masă, nivelul de foame al subiecţilor a fost prezis, nu în funcţie de cantitatea de alimente consumate, ci în funcţie de cantitatea de alimente pe care şi-o amintesc în farfurie; cu alte cuvinte, în funcţie de cât şi-au adus ei aminte că au mâncat.

Cercetările au fost efectuate pe 100 de persoane cărora li s-a arătat fie un bol cu multă supă de roşii, fie unul cu o cantitate mică de mâncare, pe care au fost nevoiţi să o consume. Ceea ce participanţii nu ştiau este că bolurile lor erau umplute sau golite printr-un tub bine ascuns, aşa că au mâncat mai mult sau mai puţin decât credeau ei.

Imediat după masă, senzaţia de foame a participanţilor a depins de cantitatea de supă consumată. Cei care au mâncat o porţie mai mare aveau sentimentul că erau „plini“.

Două-trei ore mai târziu, indiferent de cât de multă supă au consumat, cei care au crezut că au mâncat 480 de grame s-au declarat a fi mai sătui decât cei care au crezut că au consumat 280 de grame.

Această constatare sugerează că memoria noastră cu privire la ultima masă consumată ar putea avea o influenţă majoră asupra apetitului nostru, mai mult decât ar avea-o cantitatea reală a mesei, crede Jeffrey M. Brunstrom, autorul principal al studiului şi profesor de psihologie experimentală la Universitatea din Bristol.

„Foamea nu este controlată exclusiv de caracteristicile fizice ale unei mese recente. Am identificat un rol independent al memoriei în ceea ce priveşte masa. Acest lucru ne arată că relaţia dintre foame şi consumul de alimente este mult mai complexă decât ne-am imagina”, spune Brunstrom.

Studii anterioare sugerau că percepţia noastră asupra alimentelor poate păcăli uneori răspunsul organismului la mâncare. De exemplu, într-un studiu din 2011, persoanele care au băut acelaşi milkshake de 380 de calorii, au produs niveluri diferite de hormoni ai foamei, în funcţie de ce scria pe eticheta produsului: 620 sau 140 de calorii. Mai mult decât atât, participanţii care au băut milkshake-ul pe care erau trecute mai multe calorii se simţeau mai sătui, deşi cantitatea era aceeaşi.

„Ştim de ceva timp că ochii ne sunt mai mari decât stomacul, dar ar fi poate mai corect să spunem că ochii spun stomacului nostru o poveste“, spune Susan Albers, psiholog din Cleveland, Ohio.

„Ne facem o poveste sau o interpretare în funcţie de ceea ce vedem. Gânduri precum „asta este o porţie mică“ sau „asta a fost o felie mare“ ne rămân în memorie într-un anumit mod care va avea impact asupra modului în care mâncăm mai târziu“, a adăugat Ambers.

Ce înseamnă acest lucru pentru obiceiurile noastre alimentare? Deşi pare imposibil să ne păcălim singuri că mâncăm mai puţin decât credem, aceste noi descoperiri subliniază că trebuie să ne concentrăm asupra a ceea ce mâncăm şi să evităm televizorul şi îndeplinirea altor sarcini în timpul mesei. Asemenea distrageri, spune Brunstrom, pot „inhiba formarea unei memorii pentru o masă recentă“.

„Pentru trei secunde, uită-te atent la ceea ce mănânci. Concentrează-te pentru moment la cuvintele care îţi trec prin minte: mic, mare, îndestulător etc. Rezervându-ţi un moment pentru a conştientiza această masă şi pentru a o reţine, pentru a-ţi aminti mai târziu cât ai mâncat“, a mai spus Albers.

Cu alte cuvinte, acordând atenţie la ceea ce mănânci, te-ar putea ajuta să eviţi supraalimentarea.