Teorie controversată: un studiu indică problemele psihologice la care sunt predispuse persoanele homofobe
0Atitudinea homofobă poate ascunde anumite probleme emoţionale şi psihologice, afirmă autorii unui studiu controversat, cercetare realizată de oamenii de ştiinţă italieni.
Studiul a fost desfăşurat în cadrul Universităţii Tor Vergata din Roma, Italia. Sexologul şi endocrinologul Emmanuele Jannini, care a condus studiul, a afirmat pentru publicaţia Live Science că datele cercetării indică faptul că persoanele care dezaprobă cu tărie homosexualitatea sunt mai predispuse la a avea un comportament agresiv, să fie ostili în relaţiile cu cei din jur şi să aibă probleme de adaptare, spre deosebire de persoanele care acceptă ideea de homosexualitate.
Mai exact, studiul a arătat că persoanele homofobe sunt, de regulă, caracterizate de furie, agresivitate şi ostilitate exprimată în relaţiile cu persoanele cu care interacţionează în viaţa de zi cu zi, indiferent de orientarea loc sexuală. Emmanuele Jannini consideră că, în lumina noilor rezultate, „cercetările viitoare ar trebui să se concentreze asupra homofobiei ca fiind adevărata boală“.
Jannini atrage atenţia asupra faptului că homofobia este un subiect complex, iar studii anterioare au arătat chiar că oamenii care au reacţii viscerale negative faţă de gay şi de lesbiene prezintă adesea dorinţe sexuale faţă de persoane de aceleaşi sex, însă neconştientizate. Bineînţeles, la această atitudine negativă contribuie şi alţi factori, precum religia, toleranţa scăzută la dezgust, hipermasculinitatea (sau teama de a nu fi considerat suficient de bărbat) şi misoginismul. Totuşi, până la acest moment nimeni nu a sugerat că homofobia ar trebui privită ca o afecţiune psihologică, notează Live Science.
Mecanisme de apărare sănătoase şi mecanisme nocive
Studiul desfăşurat de italieni a presupus intervievarea a 551 de studenţi, cu vârste între 18 şi 30 de ani, în legătură cu nivelul de homofobie, dar s-au urmărit şi problemele emoţionale pe care le prezentau aceştia, cum ar fi depresia, anxietatea, gradul de agresivitate etc. Pe o scală de 1 la 5, aceştia au fost rugaţi să noteze răspunsul la 25 de afirmaţii de tipul „prezenţa homosexualilor mă face nervos“, „consider că homosexualii nu ar trebui să fie lăsaţi să lucreze cu copiii“, „obişnuiesc să glumesc pe seama homosexualilor şi să-i umilesc“ sau „nu contează dacă prietenii mei sunt homosexuali sau heterosexuali“.
De asemenea, studenţii au răspuns la întrebări pe baza cărora s-a stabilit modelul de ataşament care îi defineşte, refeferitor la modul în care oamenii se implică în relaţii. Modelul pozitiv de ataşament este cunoscut ca ataşamentul de siguranţă, când oamenii se simt în largul lor atunci când se află în preajma altor persoane sau când alte persoane se apropie de ei. Cei care nu se simt în siguranţă, pe de altă parte, ori evită intimitatea, ori devin dependenţi de o singură persoană, în timp ce cu alte persoane le este greu să se obişnuiască sau să le acorde încredere.
Nu în ultimul rând, subiecţii au răspuns la interpelări care au evidenţiat mecanismele de apărare sau adaptare, la care oamenii apelează atunci când sunt puşi în faţa unor situaţii neplăcute sau care îi sperie. Aceste mecanisme de apărare sunt catalogate ca mature (sănătoase) şi nocive (imature). O atitudine matură, de exemplu, se referă la a ne controla emoţiile şi a nu depinde de validarea altora pentru a lua o decizie sau a ne comporta într-un anumit fel. În acelaşi timp, atitudinea imatură are în vedere acţiunile impulsive, agresivitatea pasivă sau negarea existenţei problemelor.
Homofobia, o „boală indusă la nivel cultural“
Cu alte cuvinte, cu cât o persoană se prezintă mai bine din punct de vedere mintal (evaluare conformă cu răspunsurilor oferite în cadrul studiului) cu atât este mai puţin probabil să fie homofobă, consideră oamenii de ştiinţă italieni. Conform studiului, homofobia este văzută ca o trăsătură a unei personalităţi disfuncţionale, iar cercetătorii sunt de părere că homofobia este o „boală indusă şi la nivel cultural“, după cum s-a exprimat sexologul şi endocrinologul Emmanuele Jannini. Rezultatele studiului au fost publicate şi în „The Journal of Sexual Medicine“.