Obiectivul Comisie Europene de a avea 100 de orașe inteligente și neutre climatic până în 2030 riscă să nu fie atins

Un nou studiu al Vodafone arată că vor fi necesare măsuri urgente referitoare la politicile care trebuie puse în aplicare pentru a garanta îndeplinirea misiunii Comisiei Europene de a avea 100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon până în anul 2030.

În cadrul unui studiu derulat în 10 țări europene comandat de Vodafone și realizat de Opinion Matters – „Pregătiți pentru orașele viitorului: Cum poate accelera tehnologia schimbarea de durată (Fit for the Future Cities: How technology can accelerate sustainable change)”, au fost chestionați 550 de experți în tehnologie și inovație pentru orașe, pentru a identifica rata de adopție a soluțiilor pentru orașe inteligente, oportunitățile și blocajele.

Studiul indică un nivel crescut de sprijin pentru dezvoltarea orașelor inteligente în Europa:

• 75% dintre românii chestionați au spus că țara lor și-a început deja parcursul de transformare digitală către orașe inteligente;
• 60% au considerat că soluțiile de tip smart city sunt apreciate de autoritățile locale din România;
• 7 din 10 orașe europene analizate intenționează să investească în soluții inteligente în viitor, mai mult de jumătate (52%) plănuind să cheltuiască între 2-10 milioane de euro în următorii trei ani.

Chiar dacă cele 10 țări se află în faze diferite de implementare a planurilor referitoare la orașele inteligente, experții au evidențiat o „fragmentare a responsabilităților”. Aceasta înseamnă că depășirea obstacolelor necesită adesea intervenții la diferite niveluri administrativ-teritoriale și depășirea provocării unei coordonări complexe multi-organizaționale între consiliile locale, guverne și organisme interguvernamentale, precum Uniunea Europeană.

Experții au considerat că principalele bariere în calea implementării orașelor inteligente includ:

• lipsa de fonduri;
• legislația;
• infrastructura;
• problemele legate de confidențialitate și siguranță;
• complexitatea procedurilor de achiziție;
• lipsa strategiei și a competențelor digitale.

Raportul identifică cinci stadii de adopție a orașelor inteligente, în România acestea încadrându-se în aceeași proporție (35%) în categoriile „New Explorer” și „Pathfinder”. „New Explorer” se referă la orașele care încep să-și alinieze prioritățile politice la progresele digitale. Prin urmare, sunt dornice să își înceapă parcursul și să adopte soluții inteligente. „Pathfinder” se referă la orașele care au implementat deja câteva soluții tehnologice, dar nu au o strategie clară și sunt marcate de anumite dezechilibre între clustere.

Dintre orașele românești luate în calcul pentru analiză niciunul nu a fost considerat „Front-Runner”, categorie care include orașele mature tehnologic, dornice să investească în soluții inovatoare.

Potrivit rezultatelor DESI, România se situează pe ultimul loc la indicatorii referitori la serviciile publice digitale și la competențele digitale. Acestea sunt cele două componente importante pentru a sprijini adoptarea și promovarea soluțiilor pentru orașe inteligente.

Acest raport identifică domeniile-cheie în care anumite politici ar putea accelera adoptarea orașelor inteligente în Europa și recomandă patru acțiuni specifice:

1. Asigurarea unei finanțări adecvate, atât prin investiții publice, cât și private, și sprijin acordat orașelor pentru accesarea acestora.
2. Dezvoltarea planurilor pentru orașe inteligente, prin încurajarea creării de grupuri de lucru. Grupurile operative ar trebui să împărtășească exemple de bune practici, precum cele cu privire la modul de partajare a datelor și să dezvolte cadre propice pentru măsurarea eficienței și impactului soluțiilor smart city. Grupurile operative pot oferi, de asemenea, recomandări despre cum să dezvolte și să respecte cadrele legale care au impact asupra implementării orașelor inteligente, cum ar fi securitatea cibernetică.
3. Îmbunătățirea abilităților digitale atât pentru forța de muncă implicată în selectarea și implementarea de soluții pentru orașe inteligente, cât și pentru cetățenii care vor utiliza serviciile pe care le sprijină aceste soluții.
4. Conectivitate de înaltă calitate disponibilă și accesibilă tuturor, deoarece acesta este catalizatorul pentru dezvoltarea de succes a unui oraș inteligent.

Raportul complet poate fi accesat aici.

Metodologie:

Sondajul online a fost realizat de Opinion Matters, o companie independentă de consultanță și cercetare de piață, care a colectat răspunsuri din Spania, Marea Britanie, Italia, Germania, România, Portugalia, Cehia, Turcia, Grecia și Finlanda.

Experții au fost selectați din rândul celor care dețin funcții în cadrul unei autorități locale sau al unui departament într-o unitate administrativ-teritorială, zonă metropolitană, județ sau stat și având un grad înalt de responsabilitate în ceea ce privește luarea deciziilor în materie de tehnologie și inovare.

Cercetarea a avut loc în perioada 15.03.2022 - 19.04.2022. Opinion Matters aplică principiile ESOMAR în activitatea sa, iar angajații sunt membri ai Market Research Society.