Google aduce modificări în cazul dreptului „de-a fi uitat“ aplicat în UE
0În urmă cu aproape doi ani, Google era forţat să şteargă din căutările online rezultate care ar fi deranjat anumiţi oameni. Acum, acel drept va fi aplicat pe o regiune mai mare.
Google, cel mai mare motor de căutare din Uniunea Europeană şi din lume, a confirmat că va elimina unele rezultate din căutările online realizate pe teritoriul Uniunii Europene, începând din această săptămână. Dreptul acesta, denumit şi „dreptul la uitare“ sau „dreptul de a fi uitat“, a apărut în 2014, când Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis că aşa pot fi protejaţi de imagini nepotrivite utilizatorii din UE.
În prezent, dacă cineva trimite prin formularul Google o adresă URL pentru a fi ştearsă, iar compania decide că cererea întruneşte criteriile stabilite de Curte (informaţiile care urmează să fie şterse sunt inadecvate, irelevante, nu mai sunt relevante sau sunt exagerate şi nu prezintă interes public), atunci va delista URL-ul respectiv din rezultatele căutării generate ca răspuns la o căutare pentru numele persoanei respective, scrie Agerpres.
În 2014, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a hotărât ca Google să respecte cererile de ştergere a anumitor rezultate ale căutărilor online. Până la actuala decizie, Google ştergea doar rezultatele căutărilor efectuate pe unele site-uri ale sale europene, precum google.co.uk, google.de sau google.fr, iar utilizatorii din alte ţări UE găseau rezultatele căutărilor pe domeniul google.com. Decizia CJUE a pornit de la Mario Costeja Gonzalez, care a cerut să fie şterse anumite link-uri dintr-un articol online al ziarului spaniol „La Vanguardia“ în care se făcea referire la o licitaţie asupra locuinţei sale, dar pe care el a reuşit să o achite.
„Dreptul de a fi uitat“ s-a dovedit controversat, deoarece susţinătorii dreptului la liberă exprimare sunt de două ori mai mulţi decât cei care susţin că acest drept este important pentru protecţia datelor cu caracter personal. Google a explicat cum aplică acest drept şi susţine că mereu urmăreşte un echilibru între cereri şi utilitatea întrunirii lor.