Cum arată sediul Electronic Arts, poate cea mai frumoasă „casă“ a jocurilor video
0Electronic Arts România are un sediu imens, pe mai multe etaje, dar asta nu-i o noutate pentru o corporaţie mare. Noutatea e adusă de modul în care „casa“ a fost gândită, cu o identitate pentru fiecare etaj, cu o reprezentare a fiecărui titlu important. Şi sunt multe.
La începutul lunii august am vizitat noul sediu Vodafone. Este în zona de Nord, dedicată deja corporaţiilor şi o a doua casă pentru corporatişti. În ciuda noutăţilor prezentate de echipă şi de director, Vodafone este, totuşi, un operator telecom care nu şi-ar permite să se manifeste precum, să zicem, un producător de jocuri video. Atunci, cum e la o companie care creează jocurile? Astfel, am ajuns la Electronic Arts, în zona Centru-Est, ca să văd „casa“ gamingului. Şi am fost impresionat.
Fiecare etaj, deşi identic cu cel de sub, dacă vezi planul clădirii, a fost transformat, aşa încât să fie diferit, să reprezinte altceva. Sălilele de şedinţe au nume diferite, există zone de fumat şi de relaxat cu o anumită inspiraţie, iar mini-bucătăriile de pe fiecare nivel au şi ele o identitate specifică.
Există o sală croită după Tetris, alta după FIFA (titlu celebru produs de EA), iar o alta arată ca sufrageria pe care şi-ar face un pasionat de submarine, vapoare, alte ambarcaţiuni.
De ce ar vrea un angajator să creeze un astfel de spaţiu? Dacă priveşti pragmatic, pe costuri, pare o risipă. Fiecare etaj poate fi la fel, de sus până jos, cu birourile aranjate la fel. Dacă la acele birouri ar lucra roboţi. Oamenii sunt însă motivaţi să vadă lucrurile altfel, să aprecieze diferenţele, noutăţile, chiar inovaţiile (de aceea am descoperit focul, roata, apa caldă).
Un studiu publicat în aprilie de Smartree, companie specializată în HR, arăta că tinerii din generaţia „Millennials“, născuţi în perioada 1980-2000, nu iau în calcul doar salariul când vine vorba de angajare, ci mediul, beneficiile pe care nu le poţi cuantifica prea uşor (sală de sport, design interior plăcut, zile libere). Ea reuşeşte astfel să creeze un mediu pe care să nu-l urăşti cum ai urî acelaşi fel de mâncare, dacă ar trebui să-l consumi şapte zile din şapte.
La Electronic Arts România lucrează aproape 1.500 de oameni la jocuri pentru toate platformele, de la PC la console şi dispozitive mobile. Divizia de aici a început în urmă cu peste un deceniu. Originile sunt într-un studio pe care Jamdat, un publisher de jocuri pentru mobil, l-a deschis în România în 2005. Scopul era dezvoltarea şi portarea de jocuri pentru platforme mobile. Era însă era „presmartphone“, fără un magazin central cu aplicaţii, fără grafică excelentă şi fără un sistem bun de monetizare. Totuşi, erau în lucru divizii de creatori de jocuri pentru dispozitive mobile.
În 2006. Jamdat a fost achiziţionat de EA la nivel global, o tranzacţie de 650 de milioane de dolari, şi a devenit EA Mobile. Atunci, avea cam 30 de oameni, iar primul proiect a fost Tetris. Acesta e celebru şi pentru modul în care a influenţat piaţa consolelor de gaming portabile.
De la statutul de divizie „mobile“, EA România a crescut să fie din ce în ce mai mult. După cum spun reprezentanţii, fiecare an a însemnat noi oportunităţi: fondarea centrului de testare pentru console, crearea echipelor de creaţie pentru jocurile EA pentru dispozitive mobile şi, mai recent, implicarea în dezvoltarea unor titluri din serii majore: Need for Speed sau FIFA pentru PC şi console (Xbox 360, PS3, Xbox One, PS4, 3DS, PSP, Wii, şi PS Vita).
Totodată, testarea e o componentă esenţială în dezvoltarea unui joc video, iar EA România are unul dintre cele mai mari centre de testare din cadrul companiei. O rezumare a procesului ar fi aceasta: testare „white box” (alături de echipa de dezvoltare), „black box” (testarea fără acces la sisteme sau platforme), conformitate, certificare şi sisteme de testare automatizată (care identifică cele mai simple bug-uri şi elimină sarcina unor oameni de a trece prin paşi repetitiv de testare).
În prezent, sediul Electronic Arts România reprezintă 10 etaje de gaming cu peste 1.500 de oameni într-un domeniu care, în 2016, va genera aproape 100 de miliarde de dolari. Din această sumă, 36,9 miliarde vor fi doar pe platforme mobile, un domeniu care, în urmă cu 10 ani, încă era doar „cu potenţial“.