Cum a ajuns România să fabrice PC-uri: SUA nu voiau ca alte ţări să fie puternice
0De numele lui Vasile Baltac se leagă ştiinţa computerelor din România şi crearea primelor PC-uri autohtone. Recent, el a vorbit despre cum America nu voia să dea şi altora tehnologie
La 26 de ani, Vasile Baltac lucra la MECIPT 1 (Maşina de Calcul a Institutului Politehnic din Timişoara), care a şi fost lansat în 1961. Acest calculator a fost primul creat în mediul universitar din România şi la el s-a lucrat începând cu 1956 la Facultatea de Electrotehnică a Institutului Politehnic din Timişoara. Totuşi, mai interesante sunt amintirile lui Baltac cu privire la americani, după cum scrie Playtech.
„Istoria, la fel ca orice altceva, nu e doar în alb şi negru. Mereu există o infinitate de nuanţe de gri. În legătură cu calculatoarele, se credea că pot rezolva multe probleme. La începutul anilor ’60, erau doar şase-şapte în toată ţara. Erau doar în instituţii de cercetări, şi pentru că se auzise că pot ajuta mult la progresul economiei şi tehnologiei, s-a făcut un program în 1966, numit Program de Dotare a Economiei Naţionale cu Mijloace de Calcul. A fost un moment interesant, pentru că România, fiind ţară comunistă, nu avea acces la toate tehnologiile. Până într-o zi, când englezii, francezii şi americanii au zis că ne dau calculatoare, dar nu să le fabricăm”, îşi aminteşte Vasile Baltac.
„În 1968, venise în România Charles de Gaulle. Americanii îi refuzaseră şi lui dreptul de a fabrica calculatoare. De ce? Pentru că, evident, calculatoarele creşteau mult puterea unei ţări, iar Franţa ieşise din NATO, deci intrase într-o zonă de confruntare cu americanii. Supărat că nu au vrut americanii să îi dea supercalculatorul Control Data 6600, de Gaulle a făcut un plan, prin care a vrut să aibă toată lumea calculatoare, inclusiv noi. Aşa a fost ridicat embargoul. Fără francezi, poate am fi fost mult mai în urmă”, povesteşte Baltac despre cum România a început să crească în acest nou domeniu.
Apoi au fost construite Fabrica de Circuite Integrate de la Băneasa, Fabrica de Calculatoare Electronice din Bucureşti, s-a dat licenţă pentru Felix C256, primul calculator industrial, al cărui „C” venea de la "calculator", iar 256 era capacitatea de memorie. Aici se impune o comparaţie: MECIPT 1 avea 50 de operaţiuni pe secundă şi tot a fost o maşinărie revoluţionară, dar C256 făcea sute de mii de operaţiuni pe secundă. Saltul a fost uriaş. Toată povestea acelor vremuri este disponibilă aici.