Chat Control: românii își strigă neputința. „Am trimis emailuri tuturor europarlamentarilor”

Săptămânile trecute, pe forumul r/europe de pe Reddit, utilizatori din toată Uniunea Europeană s-au încurajat reciproc să scrie europarlamentarilor din țările lor despre Chat Control, atrăgându-le atenția că se pregătește cel mai mare atac asupra intimității digitale: toate mesajele criptate ar putea fi scanate automat. 

Pe r/Romania, un român a mărturisit că a decis să trimită personal emailuri tuturor europarlamentarilor din România privind controversata legislație. Alți utilizatori au povestit însă că au contactat doar câțiva europarlamentari, nu întreaga listă, iar unii dintre ei chiar au primit răspunsuri: de la simple auto-reply-uri, până la mesaje detaliate care promiteau că „criptarea end-to-end nu va fi compromisă”. Răspunsurile primite (și lipsa lor) au declanșat pe Reddit o dezbatere aprinsă despre inutilitatea reprezentării, limbajul de lemn al politicienilor și diferențele dintre România și alte state europene. 

Amintim că, în toamna lui 2025, Uniunea Europeană ar putea adopta o lege care transformă fiecare telefon într-un potențial instrument de supraveghere. Sub pretextul protejării copiilor, Bruxelles-ul ia în calcul obligarea platformelor să scaneze automat toate mesajele, inclusiv cele criptate end-to-end.

Inițiativa denumită „Chat Control” a fost lansată încă din 2022 de comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson. Scopul declarat: combaterea abuzurilor asupra minorilor în mediul online. Însă de atunci, proiectul a suferit multiple amânări și revizuiri, din cauza opoziției venite atât din partea companiilor de tehnologie, cât și a experților în criptografie. Criticii atrag atenția că măsura ar însemna practic compromiterea criptării end-to-end, considerată cea mai sigură formă de protecție a mesajelor digitale. Odată creată o „portiță” tehnică pentru scanarea automată, aceasta ar putea fi exploatată nu doar de autorități, ci și de regimuri autoritare sau grupări de hackeri.

Un prim val de reacții a relativizat momentul printr-un detaliu birocratic: „Parlamentul European este în vacanță între 25 iulie și 21 august. Ședințele revin abia pe 22 august”, a explicat un comentator, sugerând că răspunsurile ar putea întârzia. Replica a venit imediat: „Recess înseamnă că nu sunt ședințe, nu că parlamentarii nu au activitate.”

Puținele reacții primite sunt puse în contextul unui limbaj de lemn. „Mie mi-a răspuns Vasile Dîncu. Ceva mesaj automat dat în masă”, relatează un utilizator, publicând un email lung, care enumeră riscurile asupra criptării end-to-end și invocă articole din Carta Drepturilor Fundamentale.

Un răspuns oficial

Europarlamentarul Vasile Dîncu, vicepreședinte al Comitetului special pentru Scutul European al Democrației, a transmis că susține obiectivul regulamentului european pentru combaterea materialelor cu abuz sexual asupra copiilor (CSAM), dar avertizează că soluțiile propuse nu pot compromite securitatea digitală și drepturile fundamentale.

În răspunsul oficial adresat cetățenilor, Dîncu a arătat că există patru zone sensibile: riscul ridicat de rezultate fals pozitive prin utilizarea AI, slăbirea criptării end-to-end, compatibilitatea cu articolele 7 și 8 din Carta Drepturilor Fundamentale și lipsa unor dovezi tehnice solide că mecanismele de scanare preventivă ar fi eficiente.

„Orice măsură de supraveghere preventivă trebuie să fie justificată de o nevoie reală, demonstrabilă și să fie proporțională cu scopul urmărit”, a spus Dîncu, subliniind că tehnologiile utilizate trebuie să fie certificate și supuse unor audituri independente.

El a precizat că menținerea criptării end-to-end rămâne esențială pentru securitatea cibernetică a UE și că modelele de detectare ar trebui aplicate strict în context judiciar, cu mandate precise, nu la nivel generalizat. „Soluțiile trebuie să fie țintite și bazate pe risc, altfel riscăm să transformăm prevenția în supraveghere de masă”, a adăugat europarlamentarul.

În plus, Dîncu a cerut ca orice versiune a regulamentului să fie supusă unui „scrutin democratic deplin”, cu participarea parlamentelor naționale, a societății civile și a comunității tehnice, pentru a evita graba legislativă și pentru a garanta legitimitatea democratică.

„Personal, susțin obiectivul fundamental al acestei legislații: protejarea copiilor de exploatarea sexuală online, însă consider că acest obiectiv nu poate fi atins prin compromiterea ireversibilă a infrastructurii de securitate digitală a UE și prin încălcarea drepturilor fundamentale”, a spus Dîncu.

El a mai declarat că va analiza cu atenție textul revizuit al propunerii sub președinția daneză a Consiliului și va sprijini doar acele măsuri care au fundament tehnic verificabil, sunt compatibile cu jurisprudența Curții de Justiție a UE și mențin un echilibru între siguranța copiilor și dreptul la viață privată al cetățenilor.

Textul, impecabil ca formulă juridică, a fost ironizat însă de către utilizatorii Reddit: „Cu stimă, chatgpt.” 

Dincolo de ironii, frustrarea este reală. „M-am uitat pe lista aia și e tragicomic ce specimene avem în parlament. Dacă cineva chiar se așteaptă să facă ceva, e rupt de realitate.” Altul notează cu amărăciune: „Normal că nu au răspuns. Ăștia ar vota pro cu patru picioare dacă ar avea.”

Un comentator a încercat să aducă și perspectiva internațională: „Eu am trimis pe 11 august. Cei care spuneți că în perioada asta nu răspund pentru că sunt în recess, uitați-vă pe r/europe. Acolo mulți oameni arată că parlamentarii lor au răspuns deja.” Această comparație cu alte țări a aprins și mai mult discuția: dacă în Franța, Germania sau Olanda un simplu email primește măcar o confirmare de primire, în România răspunsurile sunt excepții.

Pentru unii, tema Chat Control devine pretext pentru critici mai largi. Un utilizator scrie un comentariu furios, amestecând UK Safety Act, problemele cu Visa și MasterCard și temeri despre pierderea totală a intimității: „Nu este okay să aplici rule-ul ăsta tuturor. Să ne asculte telefonul, să ne aresteze pentru o glumă și gata, umanitate nu mai există în nimic. Va urma să rulăm Linux toți și să modificăm device-urile să fie encrypted hardware, nu software.”

Dan Popescu, Director of Engineering la SCOPEfusion, avertizează într-o declarație pentru Adevărul că adoptarea unei asemenea legi ar însemna sfârșitul real al confidențialității comunicațiilor și o vulnerabilizare structurală a infrastructurii de securitate.

„O încălcare gravă a intimității digitale”

„Adoptarea unei asemenea legi ar reprezenta o încălcare gravă a intimității digitale și a securității comunicațiilor. Practic, toate mesajele private, inclusiv cele protejate prin criptare end-to-end, ar fi scanate preventiv, indiferent dacă există sau nu suspiciuni. Este echivalentul deschiderii tuturor scrisorilor personale de către poștă înainte de a ajunge la destinatar”, spune Dan Popescu.

În interpretare liberă, expertul atrage atenția că „Chat Control” ar transforma principiul fundamental al corespondenței confidențiale într-un mecanism de supraveghere în masă, unde fiecare utilizator de internet ar fi tratat ca suspect.

Criptarea, ultima linie de apărare

„Criptarea, singura garanție reală împotriva atacurilor cibernetice și a abuzurilor, ar fi compromisă prin introducerea unor portițe obligatorii. Orice portiță creată «pentru bine» devine inevitabil o vulnerabilitate exploatabilă de hackeri, de regimuri autoritare sau de guverne interesate de control social”, avertizează Popescu.

Parafrazând, el arată că în clipa în care mecanismele de criptare sunt slăbite de design, ele nu mai pot proteja nici utilizatorii obișnuiți, nici infrastructurile critice, fiindcă atacatorii vor exploata aceleași „uși lăsate întredeschise” de legiuitori.

Statistici sensibile, soluții discutabile

Specialistul recunoaște și un aspect inconfortabil al dezbaterii: „Este adevărat că datele din mai multe state europene arată că imigranții apar disproporționat în statistici privind abuzurile sexuale asupra minorilor.” Totuși, adaugă că direcționarea dezbaterii către întreaga populație este o eroare fundamentală: „În loc să fie discutată și abordată problema acolo unde se manifestă concret, legea «Chat Control» se vrea generalistă și intră peste intimitatea tuturor cetățenilor, fără discriminare, tratându-i pe toți ca suspecți.”

Cu alte cuvinte, problema punctuală este extinsă artificial la scară largă, ar costul îl suportă întreaga societate, prin pierderea dreptului la viață privată. „În loc să protejeze copiii, sacrifică libertățile fundamentale ale întregii populații”, conchide Dan Popescu.