Valurile de căldură vor provoca un dezastru sanitar în Europa. 2,3 milioane de victime în 75 de ani. Ce se va întâmpla în România | STUDIU

Europa riscă să înregistreze peste 2,3 milioane de decese provocate de căldura extremă până la sfârșitul secolului, dacă emisiile de gaze cu efect de seră continuă la nivelul actual. Concluzia vine dintr-un amplu studiu care avertizează că sudul continentului va fi cel mai afectat.  

Atât de mulți oameni vor muri în Europa din cauza schimbărilor climatice până în 2099. Cifrele sunt șocante

Un nou studiu amplu a dezvăluit bilanțul șocant al deceselor pe care Europa l-ar putea înregistra din cauza creșterii temperaturilor până în 2099. Cifrele sunt mult mai mari decât estimările anterioare — iar chiar și cele mai optimiste scenarii conturează o imagine sumbră, potrivit DailyGalaxy.com

Peste 2,3 milioane de oameni din Europa ar putea muri din cauza căldurii extreme până la sfârșitul acestui secol, dacă emisiile de gaze cu efect de seră continuă necontrolat, potrivit unei noi analize publicate în Nature Medicine. Cercetarea, realizată de London School of Hygiene & Tropical Medicine, acoperă 854 de orașe din 30 de țări, fiind una dintre cele mai cuprinzătoare evaluări de până acum a mortalității legate de schimbările climatice pe continent.

Studiul estimează impactul net asupra sănătății al schimbărilor de temperatură — ținând cont atât de decesele provocate de căldură, cât și de cele cauzate de frig — pentru perioada 2015–2099. Imaginea este sumbră: chiar și în regiunile unde s-ar putea înregistra mai puține decese din cauza frigului, creșterea masivă a mortalității asociate cu temperaturile extreme depășește cu mult aceste beneficii. 

Fără măsuri reale de reducere a emisiilor, Europa se îndreaptă spre o escaladare dramatică a deceselor cauzate de climă.

Folosind 19 modele climatice globale și proiecții demografice detaliate, cercetătorii estimează că, în cel mai pesimist scenariu de emisii (SSP3-7.0), ar putea avea loc aproximativ 2.345.410 decese suplimentare, în ciuda schimbărilor demografice naturale sau a îmbunătățirilor sistemelor de sănătate. Avertismentul vine pe fondul valurilor de căldură tot mai intense din Europa — 2023 a fost deja cel mai călduros an înregistrat vreodată, iar datele din 2024 indică temperaturi și mai ridicate, conform Copernicus Climate Change Service.

Orașele mediteraneene, cele mai expuse, pe măsură ce încălzirea depășește media globală

Cea mai mare povară este prognozată în Europa de Sud și Centrală, unde orașe precum Barcelona, Roma, Napoli și Atena vor înregistra cele mai mari creșteri ale deceselor provocate de căldură. Barcelona singură ar putea înregistra peste 246.000 de decese legate de climă până în 2099.

Aceste regiuni au deja temperaturi ridicate, urbanizare accelerată și populații îmbătrânite — factori care amplifică impactul. În întreaga zonă mediteraneană, țări precum Spania, Italia și Grecia se așteaptă la valuri de căldură din ce în ce mai frecvente și mortale — zile toride urmate de nopți sufocante — care perturbă somnul și suprasolicită sistemul cardiovascular.

Malta ocupă primul loc în clasament, cu proiecții de 268 de decese în exces la 100.000 de locuitori, de peste două ori media Europei de Sud. Prin contrast, părți din Europa de Nord, inclusiv Suedia, Irlanda și Finlanda, ar putea înregistra temporar un declin net al deceselor legate de temperatură, în principal datorită scăderii mortalității de iarnă. Însă cercetătorii avertizează că acest răgaz este de scurtă durată. Până la finalul secolului, chiar și orașe precum Helsinki și Stockholm vor trece la creșteri nete ale deceselor cauzate de căldură extremă.

În România, 47.468 de oameni vor muri în următorii 75 de ani din cauza temperaturilor extreme

Studiul mai arată că, în România, aproximativ 47.468 de oameni vor muri în următorii 75 de ani din cauza temperaturilor extreme. Țara noastră se află printre statele din Europa Centrală și de Sud unde impactul valurilor de căldură va fi puternic resimțit, atât din cauza verilor tot mai toride, cât și a vulnerabilităților generate de îmbătrânirea populației și de lipsa unor măsuri eficiente de adaptare.

Adaptarea ajută, dar nu suficient în scenarii de încălzire accelerată

Studiul a evaluat și impactul măsurilor de adaptare — precum împădurirea urbană, o mai bună izolație a locuințelor și extinderea folosirii aerului condiționat — asupra reducerii mortalității. Deși acestea pot aduce unele beneficii, în special în scenariile de emisii moderate (SSP1-2.6 sau SSP2-4.5), adaptarea singură nu poate compensa creșterea numărului de decese într-un viitor cu emisii ridicate.

Chiar și o reducere cu 50% a riscului legat de căldură — un obiectiv mai ambițios decât ce au realizat majoritatea țărilor până acum — lasă Europa cu un bilanț de șase cifre al deceselor. „Ar fi nevoie de o reducere de 90% a riscului pentru a inversa complet tendința — un nivel improbabil pe baza dovezilor actuale”, a declarat dr. Pierre Masselot, co-autor al studiului.

Unele țări, precum Elveția și Suedia, au demonstrat niveluri încurajatoare de adaptare la valurile de căldură în ultimii ani, dar altele — Grecia, Marea Britanie și Cehia — au înregistrat puține sau deloc progrese, potrivit datelor citate în studiu.

Echipa de cercetare a controlat și pentru schimbările demografice, precum îmbătrânirea populației, și a separat efectele schimbărilor climatice de cele ale creșterii populației. Cu alte cuvinte, decesele suplimentare sunt direct legate de încălzirea globală, nu doar de schimbările societale.

Știința din spatele avertismentului: robustă, detaliată și cutremurătoare

Spre deosebire de studiile anterioare, bazate pe estimări naționale generale, această cercetare a folosit curbe temperatură–mortalitate specifice fiecărui oraș, adaptate pentru cinci grupe de vârstă. Metodologia a integrat proiecții din 19 modele climatice corectate statistic, date demografice de la Wittgenstein Centre, precum și funcții epidemiologice publicate anterior în The Lancet Planetary Health.

Echipa a rulat și 500 de simulări Monte Carlo pentru fiecare scenariu, pentru a lua în considerare incertitudinile, obținând intervale de încredere largi — mai ales în scenariile de încălzire extremă. În cel mai pesimist scenariu (SSP3-7.0), decesele cumulate provocate de căldură ar putea ajunge până la 4,7 milioane, deși estimarea centrală este puțin peste 2,3 milioane.

„Nu este alarmism. Aceste proiecții se bazează pe date empirice, iar povara asupra sănătății este probabil subestimată”, a subliniat dr. Antonio Gasparrini, autor principal și director al EHM Lab de la LSHTM. „Modelele noastre nu au luat în calcul și alte riscuri climatice, precum incendiile de vegetație, furtunile tropicale sau episoadele de poluare a aerului — toate așteptate să crească în intensitate.”