Unelte de piatră descoperite în Ucraina aduc noi dovezi despre prezența oamenilor în Europa, acum 1,4 milioane de ani

O metodă de datare bazată pe radiație cosmică a stabilit că unelte din piatră descoperite în regiunea Transcarpatia (Ucraina) sunt ca cea mai veche dovadă a prezenței omului în Europa - acum 1,4 milioane de ani.

Acest lucru demonstrează că popularea continentului s-a produs cu câteva sute de mii de ani mai devreme decât s-a crezut până acum, informează Reuters.

Cercetătorii au spus miercuri că uneltele din piatră - cel mai primitiv tip de unelte - au fost dezgropate inițial în anii 1970 în apropierea localității Korolevo (regiunea Transcarpatia), situată la poalele Munților Carpați, de-a lungul râului Tisa, aproape de granița Ucrainei cu România și Ungaria. Dar vârsta acestor unelte era incertă.

Noua metodă a determinat vârsta stratului de sedimente care conținea uneltele din piatră, iar drept urmare, acest sit a devenit esenţial pentru înţelegerea modalităţii în care primii oameni s-au răspândit pe teritoriul Europei în timpul perioadelor calde - denumite interglaciaţiuni -, care separau glaciaţiuni consecutive în Epoca de Gheaţă pe acest continent.

Cercetătorii au ajuns la concluzia că uneltele au fost fabricate probabil de Homo erectus, o specie de hominizi care a apărut cu circa 2 milioane de ani în urmă şi s-a răspândit pe teritoriul Africii, Asiei şi Europei înainte să dispară probabil cu 110.000 de ani în urmă.

„Nu au fost găsite oseminte în Korolevo, doar unelte din piatră. Dar vârsta sugerează că Homo erectus era sigura specie umană posibilă în acea vreme. Ştim foarte puţine despre primii noştri strămoşi. Utilizau unelte din piatră pentru sacrificarea animalelor şi foloseau probabil focul”, a spus arheologul Roman Garba, din cadrul Academiei de Ştiinţe din Cehia, autorul principal al studiului publicat în revista Nature.

Zorii tehnologiei umane

Homo erectus este primul membru din genealogia noastră care are proporții corporale similare speciei noastre, Homo sapiens, dar care avea un creier mai mic.

Uneltele, din rocă vulcanică, erau confecționate într-un stil cunoscut sub denumirea Oldowan. Deşi erau destul de simple - unelte-fulgi cum ar fi tocătoare, răzuitoare sau instrumente primitive pentru tăiere - reprezintă zorii tehnologiei umane.

Până în prezent, cea mai veche dovadă cunoscută a prezenţei oamenilor în Europa avea o vechime de 1,2 - 1,1 milioane ani şi provenea dintr-un sit denumit Atapuerca, situat în Spania.

Descoperirile de la Korolevo oferă informaţii despre ruta primei expansiuni umane în Europa. Fosile de Homo erectus de acum 1,8 milioane de ani au fost găsite într-un site în regiunea Caucaz din Georgia denumit Dmanisi. Împreună cu descoperirile de la Korolevo, sugerează că Homo erectus a pătruns în Europa din est sau sud-est, migrând de-a lungul Dunării, a spus Garba.

„Korolevo este cel mai nordic avanpost descoperit până în prezent al prezumtivului Homo erectus şi este dovada curajului de care a dat dovadă acest strămoş”, a adăugat John Jansen, specialist în geoştiinţe în cadrul Academiei de Ştiinţe din Cehia şi coautor al studiului.

A fost foarte dificilă determinarea vârstei unor situri paleolitice precum Korolevo. Studiul a datat uneltele, lăsate de cei care le-au confecţionat pe albia unui râu, prin determinarea momentului când stratul care includea artefactele a fost îngropat sub sedimentele de deasupra.

Ce înseamnă datarea bazată pe radiație cosmică

„Pământul este bombardat constant de radiaţii cosmice galactice. Când aceste raze - în principal protoni şi particule alfa - penetrează atmosfera Terrei, generează o a doua ploaie de particule - neutroni şi miuoni - care, cu rândul, penetrează suprafaţa”, a explicat specialistul în geoştiinţe şi coautor al studiului Mads Knudsen, de la Universitatea Aarhus din Danemarca.

Aceste particule interacţionează cu minerale din roci şi produc nuclizi radioactivi, o clasă de atomi. Sedimentul a fost datat pe baza raportului dintre doi nuclizi, graţie ritmului lor diferit de dezintegrare radioactivă.

Europa a fost ulterior colonizată de alte specii de hominizi acum extincte printre care Homo heidelbergensis şi Omul de Neandertal. Homo sapiens a evoluat în Africa cu aproximativ 300.000 de ani în urmă, ajungând într-un număr semnificativ în Europa posibil cu circa 40.000 -45.000 de ani în urmă.

Pionierii Homo erectus au găsit o Europă populată de mamifere de mari dimensiuni cum ar fi mamuţi, rinoceri, hipopotami, hiene şi smilodoni.

„Cel mai probabil consumau resturi, căutau leşuri lăsate de hiene şi alţi prădători, dar ceea ce i-a atras în Korolevo era o sursă de rocă vulcanică de calitate superioară, foarte bună pentru confecţionarea uneltelor din piatră”, a spus Garba.

Cercetătorii cred că vor apărea dovezi despre prezenţa umană în Europa chiar mai vechi decât cele de la Korolevo.

„Întrebarea nu este 'dacă', ci 'când' vom descoperi un sit de o vârstă similară sau mai vechi altundeva în Ucraina, România, Bulgaria sau Serbia”, a spus Garba.