Video Cea mai clară priveliște cu inelele lui Neptun. Imagine uimitoare surprinsă de telescopul James Webb VIDEO

Telescopul spaţial James Webb, o colaborare între agenţia spaţială americană NASA, Agenţia Spaţială Europeană (ESA) şi Agenţia Spaţială a Canadei (CSA), îşi demonstrează încă o dată capacităţile cu prima sa imagine a planetei Neptun.

Telescopul nu a surprins doar cea mai clară imagine din ultimii mai bine de 30 de ani cu inelele acestei planete ciudate, dar, datorită camerelor cu care este dotat, îl prezintă pe acest uriaş îngheţat într-o lumină cu totul nouă, se arată pe site-ul ESA.

Cel mai frapant aspect la noile date transmise de telescopul spaţial James Webb este imaginea clară a inelelor dinamice ale planetei - dintre care unele nu au fost văzute niciodată, cu atât mai puţin cu această claritate, de la zborul Voyager 2, în 1989. Pe lângă câteva inele înguste strălucitoare, imaginile surprinse de telescop arată clar benzile mai neclare de praf ale lui Neptun. Calitatea imaginii extrem de stabilă şi de precisă oferă, de asemenea, posibilitatea ca aceste inele foarte subtile să fie detectate atât de aproape de Neptun.

 Neptun i-a fascinat şi nedumerit pe cercetători încă de la descoperirea sa, în 1846. Situat la o distanţă de 30 de ori mai mare de Soare comparativ cu Pământul, Neptun orbitează în una dintre cele mai întunecate zone ale sistemului nostru solar. La acea distanţă extremă, Soarele este atât de mic şi de slab, încât lumina de pe Neptun în amiaza mare este similară cu un amurg difuz pe Pământ. 

Această planetă este caracterizată drept un uriaş îngheţat datorită compoziţiei chimice a interiorului său. În comparaţie cu planetele gazoase uriaşe, Jupiter şi Saturn, Neptun este mult mai bogat în elemente mai grele decât hidrogenul şi heliul. Acest lucru este evident în aspectul albastru al lui Neptun din imaginile surprinse de telescopul spaţial Hubble al NASA şi ESA, fapt determinat de cantităţile mici de metan (gaz), potrivit esa.int. 

Orbita de 164 de ani a lui Neptun înseamnă că polul său nordic, în partea de sus a imaginii surprinse de telescop, nu este vizibilă pentru astronomi. Însă, imaginile telescopului James Webb sugerează o luminozitate interesantă în acea zonă, notează ESA. 

Un vortex cunoscut anterior la polul sudic este evident în imaginea surprinsă, însă pentru prima dată telescopul a dezvăluit o bandă continuă de nori care îl înconjoară, scrie Agerpres.

 De asemenea, James Webb a surprins în imagini şapte dintre cele 14 Luni cunoscute ale lui Neptun. Dominând acest "portret" al lui Neptun este un punct luminos foarte strălucitor, ce prezintă vârfurile de difracţie observate în multe dintre imaginile transmise de telescop; nu este o stea, ci cea mai neobişnuită Lună a lui Neptun, Triton.

 Acoperit de azot îngheţat, Triton reflectă, în medie, 70% din lumina Soarelui care ajunge până la el. Triton îl depăşeşte cu mult în luminozitate pe Neptun, deoarece atmosfera planetei este întunecată de absorbţia metanului la lungimile de undă ale lui James Webb. Triton orbitează Neptun pe o orbită bizară inversă (retrogradă), ceea ce-i face pe astronomi să speculeze că această Lună a fost, de fapt, un obiect din Centura Kuiper care a fost capturat gravitaţional de Neptun. 

Studii suplimentare ale telescopului James Webb care se vor concentra asupra lui Triton, dar şi a lui Neptun, sunt programate pentru anul următor.

 Veritabilă bijuterie a ingineriei de mare complexitate, telescopul James Webb este cel mai mare şi cel mai puternic telescop trimis vreodată în spaţiu. 

Prezentat ca un succesor al telescopului spaţial Hubble, lansat în 1990, telescopul James Webb are misiunea de a explora cu o precizie de neegalat toate fazele cosmosului, până la primii ani de existenţă ai Universului şi formarea primelor galaxii. 

Telescopul James Webb va fi plasată pe o orbită în jurul Soarelui, la o distanţă de 1,5 milioane de kilometri în raport cu Terra.