Cercetătorii susțin că au dovada existenței unei tabere militare distruse de „îngerii Domnului” în urmă cu aproximativ 2.700 de ani

Cercetătorii au descoperit o bază militară antică care ar confirma o poveste biblică despre îngerii care au oprit un atac asupra Ierusalimului.

Cercetătorii au descoperit o bază militară antică care ar putea confirma o poveste biblică despre îngeri care au oprit un atac asupra Ierusalimului.

Povestea spune că, în urmă cu aproximativ 2.700 de ani, Dumnezeu a trimis un înger mesager pentru a lupta împotriva unei armate de soldați asirieni care veniseră să cucerească Țara Sfântă.

Se spune că îngerul Domnului ar fi coborât atunci asupra armatei invadatoare și a ucis 185.000 de soldați într-o singură noapte.

Nu a existat nicio dovadă arheologică care să ateste că evenimentul supranatural - sau chiar bătălia - a avut loc cu adevărat.

Acum, folosind tehnici moderne de cartografiere, arheologul Stephen Compton susține că a găsit mai multe dovezi că bătălia epică a avut loc, potrivit DailyMail.

Imperiul asirian a funcționat între 1365 și 609 î.Hr., cu sute de ani înainte de Hristos.

Invazia Ierusalimului a fost condusă de regele imperiului, Sennacherib, care dorea să își afirme dominația politică și economică asupra tuturor rutelor care traversau deșertul sirian și care duceau la Marea Mediterană.

Povestea apărea și într-o sculptură din apropierea Ierusalimului

Cercetătorii descoperiseră anterior o scenă sculptată în pereții de piatră ai palatului regelui Sennacherib, care celebra cucerirea de către acesta a orașului Lachis, un oraș aflat la 42 de mile sud de Ierusalim.

Sculpturile arătau modul în care a fost amenajată baza militară, permițându-i lui Compton să o compare cu fotografiile făcute în zonă în anii 1910.

Acesta a observat o zonă care avea aceeași dimensiune și formă ca și desenele de pe peretele palatului și care ducea la niște ruine care conțineau rămășițele unui zid perimetral și cioburi de ceramică.

După ce a efectuat o cercetare arheologică a sitului, Compton a stabilit că acesta a fost abandonat după invazia lui Sennacherib și că oamenii nu mai locuiseră în zonă de cel puțin 2.600 de ani.

Descoperirea a deschis calea cercetătorilor pentru a localiza alte situri militare similare în zonă și speră că va duce la descoperirea unor orașe antice care au fost distruse de Imperiul Asirian.

În 2021, Compton a scris într-o postare pe X, pe atunci Twitter, că a descoperit locația taberelor militare ale lui Sennacherib.

„Fiecare era un sit rotund la puțin peste o milă la nord de zidurile vechi ale orașului respectiv și fiecare purta același nume arab pe cel puțin o hartă timpurie, Mudawwara”, a scris el.

Locația însemna, de asemenea, că era locul în care forțele lui Sennacherib își plănuiau atacul, deoarece se numea în arabă Khirbet al Mudawwara, ceea ce înseamnă „Ruinele taberei conducătorului invadator”. 

Înainte ca Compton să descopere situl asirian, cercetătorii mai întâlniseră doar o singură tabără militară antică în zonă.

Situl secundar a fost ocupat în timpul asediului roman al Ierusalimului, iar amenajarea sa a oferit cercetătorilor o modalitate de a compara amenajarea taberei militare cu cea a asirienilor.

„Taberele militare romane erau întotdeauna dreptunghiulare, în timp ce aceasta era ovală, forma caracteristică a taberelor asiriene”, a scris Compton într-un comunicat de presă.

Metodele pe care Compton le-a folosit pentru a găsi tabăra lui Sennacherib au dus la descoperirea altor tabere militare asiriene.

„În unele cazuri, a fost posibil, de asemenea, să se folosească taberele nou descoperite pentru a localiza siturile unor orașe antice despre care se știa că au fost asediate de asirieni, dar ale căror locații erau necunoscute sau incerte”, a scris Compton.

Trei povestiri biblice din cartea „Isaia, 37:36-38”, „2 Împărați, 19:35” și „2 Cronici, 32:21” detaliază modul în care soldații asirieni au fost uciși în noaptea dinaintea atacului asupra Ierusalimului.

În toate povestirile, divinitatea israelită Yahweh, a trimis un înger care a trecut prin tabără în timp ce soldații dormeau, omorându-i pe toți pentru că i-au amenințat pe adepții săi.

Pasajul biblic 19:35 din cartea „2 Împărați” spune: „În noaptea aceea, îngerul Domnului a ieșit și a lovit în tabăra asirienilor o sută optzeci și cinci de mii de oameni; și când s-au sculat dimineața devreme, iată, toți erau cadavre”.

Îngerul Domnului - scris în ebraică malak Yahweh - se traduce prin mesager al Domnului și a fost trimis să protejeze Ierusalimul după ce conducătorul acestuia, Ezechiel, s-a rugat lui Dumnezeu pentru siguranță.

Într-o altă versiune a atacului, o molimă a luat viața soldaților asirieni, în timp ce o versiune greacă susținea că soldații au rămas fără apărare în luptă după ce șoarecii le-au invadat tabăra în timpul nopții și le-au ros toate corzile arcurilor și curelele scuturilor.

După ce armata asiriană a fost învinsă, dealul a rămas netulburat până în anii 1930, când britanicii au transformat o porțiune într-un depozit de muniții pentru că era mai ușor de apărat și l-au redenumit Dealul Munițiilor.

În 1948, armata iordaniană a capturat dealul de la britanici și a construit tranșee defensive în jurul perimetrului. 

Locul a schimbat din nou proprietarul două decenii mai târziu, când parașutiștii israelieni au luptat pentru a intra în posesia dealului în timpul a ceea ce mai târziu a devenit cunoscut sub numele de Războiul de Șase Zile.

Astăzi, locul este un memorial și un muzeu dedicat acelei bătălii sângeroase care a ucis 15.000 de arabi și aproximativ 1.000 de israelieni.