Stresul climatic: de ce o temperatură de 40 de grade Celsius este suportabilă în deșert, dar periculoasă la tropice

Anul acesta, chiar înainte de începerea sezonului cald în emisfera nordică, au fost doborâte deja recorduri de temperatură. Așadar, cum se descurcă o țară umedă precum Vietnamul cu un val de căldură de 44°C și cum se compară cu un val de căldură mai puțin fierbinte în Singapore, o țară și mai umedă?

Spania, de exemplu, a înregistrat în aprilie 38,8°C, temperaturi care ar fi fost ieșite din comun chiar și în plină vară. Asia de Sud și de Sud-Est, în special, au fost lovite de un val de căldură foarte persistent, iar în țări precum Vietnamul și Thailanda s-au înregistrat temperaturi record (44°C și, respectiv, 45°C). În Singapore, recordul mai modest a fost, de asemenea, doborât, temperaturile atingând 37°C. Iar Shanghai tocmai a înregistrat cea mai ridicată temperatură din luna mai din ultimul secol, de 36,7°C.

Știm că schimbările climatice fac ca aceste temperaturi să fie mai probabile, dar și că valurile de căldură de magnitudini similare pot avea efecte foarte diferite, în funcție de factori precum umiditatea sau cât de pregătită este o zonă pentru căldură extremă, notează theconversation.com. 

Recentul val de căldură din Asia de sud-est ar putea fi amintit pentru nivelul de stres indus de căldură asupra organismului. Stresul provocat de căldură este cauzat în principal de temperatură, dar și alți factori legați de vreme, cum ar fi umiditatea, radiațiile și vântul, sunt de asemenea importanți.

Corpul nostru capătă căldură din aerul din jurul nostru, de la soare sau din propriile noastre procese interne, cum ar fi digestia și exercițiile fizice. Ca răspuns la aceasta, corpul nostru trebuie să piardă o parte din căldură. O parte din aceasta o pierdem direct în aerul din jurul nostru și o parte prin respirație. Dar cea mai mare parte a căldurii se pierde prin transpirație, deoarece atunci când transpirația de pe suprafața pielii noastre se evaporă, aceasta preia energie de la piele și din aerul din jurul nostru sub formă de căldură latentă.

Factorii meteorologici afectează toate acestea. De exemplu, faptul de a fi lipsit de umbră expune corpul la căldura produsă de lumina directă a soarelui, în timp ce o umiditate mai mare înseamnă că rata de evaporare de pe pielea noastră va scădea.

Această umiditate a făcut ca recentul val de căldură din Asia de Sud-Est să fie atât de periculos, deoarece este deja o parte extrem de umedă a lumii.

Stresul provocat de căldură

Condițiile de sănătate și alte circumstanțe personale pot face ca unele persoane să fie mai vulnerabile la stresul termic. Cu toate acestea, stresul termic poate atinge o limită peste care toți oamenii, chiar și cei care nu sunt în mod evident vulnerabili la riscul de căldură - adică persoanele care sunt în formă, sănătoase și bine aclimatizate - pur și simplu nu pot supraviețui nici măcar la un nivel moderat de efort.

O modalitate de evaluare a stresului termic este așa-numita temperatură a bulbului umed al globului. În condiții de soare deplin, aceasta este aproximativ echivalentă cu o temperatură de 39°C combinată cu o umiditate relativă de 50%. Această limită a fost probabil depășită în unele locuri în timpul recentului val de căldură din Asia de sud-est.

În locuri mai puțin umede, departe de tropice, umiditatea și, prin urmare, temperatura de bulb umed și pericolul vor fi mult mai mici. Valul de căldură din Spania din aprilie, cu temperaturi maxime de 38,8°C, a avut valori WBGT de „doar” aproximativ 30°C, valul de căldură din 2022 din Marea Britanie, când temperaturile au depășit 40°C, a avut o umiditate de mai puțin de 20% și valori WBGT de aproximativ 32°C.

O cercetare recentă care a folosit date climatice pentru a cartografia stresul termic din întreaga lume a evidențiat regiunile cu cel mai mare risc de depășire a acestor praguri, cu puncte fierbinți, inclusiv India și Pakistan, Asia de sud-est, Peninsula Arabică, Africa ecuatorială, America de Sud ecuatorială și Australia. În aceste regiuni, pragurile de stres termic sunt depășite cu o frecvență tot mai mare odată cu încălzirea globală.

În realitate, majoritatea oamenilor sunt deja vulnerabili cu mult sub pragurile de supraviețuire, motiv pentru care se observă un număr mare de decese în valuri de căldură semnificativ mai reci. În plus, aceste analize globale nu surprind adesea unele extreme foarte localizate, cauzate de procesele microclimatice. De exemplu, un anumit cartier dintr-un oraș poate reține căldura mai eficient decât împrejurimile sale, poate fi ventilat de o briză răcoroasă a mării sau poate fi situat în „umbra ploii” unui deal local, ceea ce îl face mai puțin umed.

Variabilitate și aclimatizare

La tropice, temperaturile sunt de obicei mai puțin variabile. De exemplu, Singapore se află aproape de ecuator și maxima zilnică este de aproximativ 32°C pe tot parcursul anului, în timp ce la Londra, în mijlocul verii, maxima obișnuită este de doar 24°C. Cu toate acestea, Londra are o temperatură record mai ridicată (40°C față de 37°C în Singapore).

Având în vedere că regiuni precum Asia de sud-est au deja în mod constant un stres termic ridicat, poate că acest lucru sugerează că oamenii vor fi bine aclimatizați pentru a face față căldurii. Rapoartele inițiale sugerează că stresul termic intens al valului de căldură recent a dus la un număr surprinzător de mic decese directe - dar nu sunt încă disponibile rapoarte exacte privind decesele din cauze indirecte.