Revoluţie în medicină. Crearea de proteine inexistente, cu ajutorul AI, ar putea fi soluţia pentru boli neglijate de companiile farmaceutice

Succesul în laborator al celui mai recent studiu privind crearea, cu ajutorul AI, a unor proteine care nu există în mod natural îl face pe cel mai recent câştigător al Premiului Nobel pentru Chimie, David Baker, să afirme că omenirea se află în pragul unei revoluţii în tratarea unor boli neglijate de marile companii farmaceutice.

După o serie de experimente reuşite de laboratorul său, biochimistul american David Baker, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 2024, declară că „revoluția proiectării proteinelor” poate fi comparată cu revoluţia industrială, care a schimbat cu totul lumea, după introducerea primelor motoare cu aburi, sau cu momentul în care oamenii au descoperit cum pot prelucra metalele.

Miercuri, laboratorul său de la Universitatea din Washington, condus biochimistul mexican Susana Vázquez, a anunţat că reușit, pentru prima dată, să creeze un tratament pentru o boală neluată în seamă de marile companii farmaceutice.

Principalele studii realizate în acest laborator urmăresc crearea unor proteine care nu există în natură, care ar putea, însă, salva mii de vieţi. În urmă cu câțiva ani, membrii acestuia au prezentat „primul medicament proteic proiectat prin calcul” din lume: un vaccin împotriva Covid, denumit SKYCovione, care este deja utilizat în Regatul Unit și Coreea de Sud. Cercetătorii au creat, de asemenea, câteva molecule promițătoare împotriva gripei și a cancerului cerebral, potrivit El Pais.

În cel mai recent studiu al său, însă, biochimistul mexican Susana Vázquez, care este în ultimul an de doctorat, şi-a propus să se îndrepte către una dintre cele 23 de boli tropicale neglijate de marile companii farma, şi anume un tratament împotriva muşcăturii şerpilor veninoşi, care provoacă peste 100.000 de decese pe an și de trei ori mai multe amputații.

În acest scop, echipa sa a folosit RFdiffusion și ProteinMPNN, două programe de inteligență artificială, care au proiectat proteine care nu există în mod natural, capabile să neutralizeze toxinele mortale din mușcăturile de cobră, cel puțin în simulările pe calculator.

„Mi s-a oprit inima și a trebuit să mă opresc pentru a citi e-mailul. A fost foarte interesant, pentru că unii dintre șoareci supraviețuiseră 100% dozelor letale de venin”, a povestit biochimista, în vârstă de 31 de ani, despre momentul în care a primit rezultatelele de laborator.

Publicat miercuri în revista Nature, studiul său sugerează, în primul rând, că inteligența artificială „poate ajuta la democratizarea descoperirii de terapii”, în special în cazul bolilor neglijate devastatoare, datorită economiilor „substanțiale” de bani și resurse.

„Cred că proteinele proiectate ar putea ajuta în cazul multor boli problematice. Avantajul proiectării este că poți integra toate proprietățile necesare medicamentului, ceea ce este foarte greu de realizat cu alte metode actuale de descoperire a medicamentelor”, a declarat şi laureatul Nobel, David Baker.

Cu toate acestea, o parte a oamenilor de ştiinţă din domeniu îşi exprimă scepticismul în ceea ce priveşte „democratizarea” procedeului. Printre ei, şi biotehnologul belgian Els Torreele, care a contribuit la înființarea Inițiativei privind medicamentele pentru bolile neglijate (DNDi), o organizație non-profit care caută noi tratamente pentru afecțiuni care afectează mai mult de un miliard de oameni.

„Democratizarea descoperirii de medicamente ar presupune că accesul la datele și la instrumentele de calcul de mare putere ar deveni disponibile pe scară largă și accesibile, astfel încât oricine să le poată utiliza în laboratoarele sale. Mă îndoiesc că acest lucru se va întâmpla prea curând, având în vedere costurile mari ale centrelor de date și ale capacității de calcul (inclusiv amprenta de carbon)”, a spus biotehnologul.

El crede că cea mai mare provocare în descoperirea de noi tratamente pentru diferite maladii este costul uriaş al studiilor clinice, pe mii de subiecţi umani, pentru a dmonstra că un tratament experimental este sigur și eficient, mai ales în contextul în care industria farmaceutică își dorește beneficii maxime din investițiile sale.