Premieră: Oamenii de ştiinţă au extras un genom uman complet dintr-o gumă de mestecat din neolitic
0Descoperirea oamenilor de ştiinţă a dus la crearea portretului Lolei, o tânără din Danemarca de acum 5700 de ani, care avea ochi albaştri, piele măslinie şi un păr negru.
Un studiu publicat marţi în Nature Communications arată că oamenii de ştiinţă au reuşit să descifreze şi să extragă pentru prima oară un genom uman complet dintr-un alt material decât oase. Descoperirea a fost realizată pe o scoarţă de mesteacăn, pe care o fetiţă de acum 5700 de ani ar fi folosit-o drept gumă de mestecat, arată CNN.
”Guma” a fost găsită de arheologii de la muzeul Lolland-Falster în situl Syltholm de pe insula Lolland, cea de-a patra cea mai mare din Danemarca.
”Syltholm este unic. Aproape totul este îngropat în noroi, ceea ce înseamnă că rămăşiţele organice sunt menţinute extrem de bine” spune Theis Jansen, autorul studiului şi cercetător postdoctoral la Universitatea din Copenhaga.
”Este cel mai mare sit din Epoca de Piatră din Danemarca, iar descoperirile arheologice sugerează că oamenii care se aflau aici exploatau resursele din sălbăticie în perioada neoliticului, atunci când agricultura şi domesticarea animalelor au apărut pentru prima oară în partea de sud a Scandinaviei” a continuat Jansen.
Guma de mestecat, un fel de capsulă a timpului
Scoarţa de mesteacăn descoperită avea urme de dinţi în ea, şi prin extragerea ADN-ului obţinut, cercetătorii au descoperit că aceştia aparţineau unei femei apropiată din punct de vedere genetic cu vânătorii-culegători din partea continentală a Europei, nu cu cei din Scandinavia centrală. Diferite gene le-au oferit detalii cu privire la părul său, pielea şi culoarea ochilor.
Scoarţă de mesteacăn descoperită în Syltholm, Danemarca. Foto: CNN
Guma de mestecat antică a jucat rolul unei capsule a timpului, menţinând informaţii cu privire la microbiomul oral al femeii - bacteriile care trăiau în gura sa. Cercetătorii au descoperit şi urme de ADN care dezvăluiau agenţi patogeni precum virusul Epstein-Barr, care poate duce la febră glandulară, dar şi unii responsabili pentru boli precum pneumonia.
Botezată Lola, tânăra era intolerantă la lactoză, un lucru care confirmă ideea cercetătorilor conform cărora adulţii şi-ar fi dezvoltat toleranţa în timpul neoliticului, după ce fabricarea produselor lactate a început să se răspândească.
Scoarţa de mesteacăn avea diferite întrebuinţări pentru oameni la acea vreme, fiind încălzită pentru a fi folosită ca lipici pentru unelte din piatră, şi mestecată pentru a ajuta la uşurarea durerilor de dinţi.