Povestea fotografiei cu biroul lui Einstein făcută la o zi inainte ca acesta să moară

Niciun cercetător nu a mai fost atât de celebru, niciun activist anti-război nu şi-a susţinut pledoaria cu mai multă convingere, niciun geniu nu a mai fost vreodată atât de invocat precum Albert Einstein. De aceea, atunci când vestea morţii sale a venit într-o dimineaţa de aprilie din 1955, presa şi-a început goana după subiecte despre viaţa şi moartea sa.

Einstein a murit la vârsta de 76 de ani, la spitatul Princeton din New Jersey, din cauza unei rupturi a unui anevrism aortic. 

Fotograful Ralph Morse de la revista „Life“ s-a numărat printre zecile de jurnalişti care au alergat la spital, în speranţa că vor găsi o poveste despre ce a însemnat Einstein pentru prieteni, familie şi colegi, dar şi pentru nenumăraţii străini din întreaga lume, scrie revista „Time“.

Însă el a fost singurul care a reuşit să intre în biroul lui Einstein în acea zi şi să facă o fotografia care, şase decenii mai târziu, reflectă munca de o viaţă a geniului: biroul său aglomerat, pe care se află caiete, jurnale, o pipă, o tabacheră, iar în spatele biroului o tablă plină cu ecuaţii şi formule.

După ce a primit un telefon de la editorul revistei Life, care-i spunea că Einstein a murit, Morse s-a urcat în maşină şi a plecat spre Princeton.   

„Iniţial am mers la spital, dar era un haos total la care luat parte jurnalişti, fotografi şi curioşi, aşa că m-am îndreptat spre biroul lui Einstein (de la Institutul pentru Studii Avansate). Pe drum m-am oprit şi am cumpărat o sticlă de whisky. Ştiam că oamenii ar putea fi reticenţi să-mi răspundă la întrebări, dar că de obicei sunt mai fericiţi să primească o sticlă de băutură decât bani. Când am ajuns acolo l-am găsit pe administrator, i-am oferit sticla cu whisky şi uite aşa m-a lăsat în biroul lui“, îşi aminteşte Ralph Morse. 

Morse a reuşit să facă mai multe fotografii în cursul acelei zile, chiar şi la înmormântare, dar în cele din urmă fotografia cu biroul, scaunul, biblioteca şi tabla au fost cele are au avut cel mai mare impact.  

„Imaginea cu scaunul gol şi tabla plină de formule arată de parcă savantul numai ce se ridicase de acolo, doar pentru a privi pajiştea din faţa Institutului. Dar scaunul a rămas gol. Săptămâna trecută întreaga lume a intrat în doliu pentru cel mai mare om de ştiinţă“, scria revista „Life“ la acea vreme. 

„De 50 de ani oamenii i-au adus omagii, dar Einstein a rămas indiferent în faţa acestei glorii. Îmbrăcat în haine largi şi vechi s-a închis în singurătate pentru a contempla asupra problemelor intelectuale pe care doar el le putea rezolva. A apărut, însă, pentru a apăra idealurile pe care le preţuia:  justiţie, libertate şi pace. A crezut în propria formă de religie „cosmică“. «Nu cred în Dumnezeul care răsplăteşte bunătatea şi pedepseşte răutatea...Prezenţa unei puteri superioare şi raţionale în universul nemărginit este ideea mea de Dumnezeu»“, scria reista citată după moartea geniului.

La vremea respectivă despre fotografia lui Morse s-a scris că reprezintă „locul în care Einstein a lucrat, a visat, şi-a trăit singurătatea“.