Paradisul plin de plastic. Marea Mediterană este poluată masiv cu microplastice, iar cifrele sunt alarmante

Marea Mediterană este mare supă toxică. Un raport din iulie 2024 al World Wide Fund for Nature (WWF) arată că peste 87% din Marea Mediterană, care se întinde de la Oceanul Atlantic până în Africa, este plină de microplastice și alți poluanți nocivi, inclusiv metale grele și substanțe chimice industriale, potrivit CNN.

Această situație are un impact negativ asupra celor 150 de milioane de oameni care locuiesc de-a lungul coastei mediteraneene și asupra celor 270 de milioane de turiști care vizitează zona anual.

Marea Mediterană spală 46.000 de kilometri de coastă în 22 de țări, cu standarde și practici de mediu diferite. Egiptul, cu 0,25 milioane de tone de plastic aruncate anual, este cel mai mare poluator, urmat de Turcia (0,11 milioane tone) și Italia (0,04 milioane tone). Aceste cifre contribuie la numărul alarmant de 1.9 milioane de fragmente de plastic pe metru pătrat.

Microplasticele ajung și în farfurie

Experții medicali consultați pentru raportul WWF avertizează că oamenii pot ingera microplastice din mediul acvatic prin consumul de pește și fructe de mare. Raportul menționează că o persoană poate ingera peste 840 de microplastice pe an doar din consumul a trei specii comerciale de pește (labrada și două tipuri de macrou). Cantitatea crește semnificativ la consumul de scoici sau midii.

Pierluigi Capozzi, proprietar al restaurantului Mediterraneo din Ostia, lângă Roma, observă cu îngrijorare comportamentul turiștilor.

“Poate acum 50 de ani nu știam ce știm acum despre poluare și plastic”, spune el pentru CNN.

„Dar văd tineri care aruncă fără nicio problemă sticle de plastic în mare, gunoaie pe plajă, țigări, toate deșeurile”. Totuși, el vede și o rază de speranță. Acum zece ani, nisipul din fața restaurantului său era plin de substanțe chimice provenite de la navele de marfă. „Datorită unor reglementări mai bune, acea poluare chimică a dispărut acum”, adaugă el.

Marea Mediterană este un rezervor important de floră și faună marină. Din păcate, poluarea severă afectează grav ecosistemul. Deși acoperă doar 0.7% din suprafața oceanelor la nivel mondial, Marea Mediterană găzduiește 7.5% din fauna marină și 18% din flora marină globală.

Pescuitul reprezintă o industrie de 4.6 miliarde de euro în Marea Mediterană, iar poluarea a afectat dramatic sursele de venit ale celor 180.000 de oameni care depind de pescuit pentru a trăi. Programul de Mediu al ONU avertizează că pescuit în Mediterană a scăzut cu 34% în ultimii 50 de ani, din cauza supraexploatării resurselor și a plasticului din apă.

„Aproximativ 730 de tone de deșeuri de plastic ajung zilnic în Marea Mediterană. Deșeurile de plastic reprezintă 95 până la 100% din deșeurile marine plutitoare și 50% din deșeurile de pe fundul mării. În tonaj, plasticul ar putea depăși stocurile de pește”, arată WWF.

Un studiu din 2023 al Institutul de Conservare a Marină din Grecia a examinat 25 de animale marine, inclusiv opt delfini, două foci călugăr și 15 țestoase marine, și a găsit poluanți microplastici în toate acestea. „În special, printre alte tipuri de plastic, au fost detectate un total de 10.639 de fibre microplastice în tractul gastrointestinal al mamiferelor marine și țestoaselor moarte”.

Raffaele Marfella, profesor de științe avansate la Universitatea Vanvitelli din Napoli, spune că poluarea cu plastic este o problemă globală care depășește daunele aduse mediului.

Citând un articol recent din New England Journal of Medicine, el subliniază legătura dintre microplastice și nanoplastice cunoscute sub numele de MNP și anumite boli cardiovasculare.

„Cunoștințele actuale sugerează că MNP-urile pot intra în fluxul sanguin prin ingestie sau inhalare, declanșând inflamația și stresul oxidativ. De-a lungul timpului, expunerea cronică la MNP poate accelera progresia aterosclerozei și poate crește probabilitatea evenimentelor cardiovasculare”.

Poluarea cu plastic este considerată permanentă.