Oamenii de știință au descoperit un nou vinovat pentru încălzirea accelerată a Planetei

Anul trecut a fost cel mai fierbinte din istorie, oceanele au clocotit, ghețarii s-au topit în ritmuri alarmante, iar oamenii de știință nu au reușit să identifice cauza, relatează CNN.

Anumiți factori ce determină temperaturile înalte erau bine cunoscuți, în principal emisiile de dioxid de carbon rezultate din arderea combustibililor fosili, respectiv fenomenul natural El Niño. 

Acestea însă nu sunt suficiente pentru a explica recordurile de temperatură observate în 2023, potrivit mai multor studii, relatează AFP. 

Într-un articol publicat joi în revista Science, oamenii de ştiinţă indică un alt potențial factor responsabil, și anume scăderea reflectării razelor solare de către norii de joasă altitudine.

În termeni simpli, mai puțini nori luminoși de joasă înseamnă că planeta „s-a întunecat”, permițându-i să absoarbă mai multă lumină solară, a explicat  Helge Goessling, autor al raortului și fizician al climei la Institutul Alfred Wegener din Germania.

Acest fenomen se numește „albedo” și se referă la capacitatea suprafețelor de a reflecta energia solară înapoi în spațiu.

Cei trei cercetători care au lucrat la studiu au subliniat că 0,2°C din încălzirea de aproape 1,5°C observată în 2023 în raport cu era preindustrială nu reprezintă o consecinţă directă a emisiilor de gaze cu efect de seră de origine antropică sau a declanşării fenomenului El Nino.

Utilizând date furnizate de sateliţi, ei au ajuns la concluzia că principalul factor care se face vinovat de această diferenţă este „un nivel istoric scăzut al albedoului planetar”, adică a procentului de raze solare reflectate în spaţiul cosmic de o suprafaţă, și care se află „probabil la cel mai scăzut nivel de după 1940”.

Acest albedo este „în declin începând din anii 1970” din cauza topirii banchizei din Arctica, apoi a celei din Antarctica „începând din 2016”, au explicat Helge Goessling, Thomas Rackow şi Thomas Jung.

Însă în 2023, scăderea acoperirii noroase şi, în principal, a celei de joasă altitudine a accentuat această tendinţă, mai ales între Tropicul Racului şi Cercul arctic, precum şi deasupra apelor tropicale, mai ales în Atlantic, unde s-au înregistrat niveluri de temperatură record.

Rolul vital al norilor

Norii de joasă altitudine, aflaţi la mai puţin de 2.000 de metri deasupra Terrei, sunt esenţiali pentru răcirea aerului, în timp ce norii situaţi la altitudini înalte înmagazinează căldura emisă de planeta noastră.

„Trei mecanisme fundamentale au putut contribui la acest record”, au estimat autorii studiului, între care anume „variabilitatea internă” naturală climatică, o scădere a aerosolilor - care participă la formarea norilor şi care reflectă de asemenea razele solare -  dar şi, mai ngrijorător, însuşi efectul schimbărilor climatice asupra fenomenului de scădere a acoperirii noroase.

Norii de joasă altitudine tind să se dezvolte într-o atmosferă rece și umedă. Or, pe măsură ce suprafața planetei se încălzește, acest fapt îi poate face să se rarefieze sau să se risipească complet, creând o buclă de reacție complicată în care norii joși dispar din cauza încălzirii globale, iar dispariția lor determină o încălzire suplimentară.

Dacă acest lucru se întâmplă, previziunile privind încălzirea viitoare ar putea fi subestimate și „ar trebui să ne așteptăm la o încălzire destul de intensă în viitor”, a subliniat Goessling.

Cercetătorii au subliniat că studii mai ample şi o mai bună înţelegere a rolului jucat de fiecare dintre aceşti factori „vor fi cruciale pentru măsurarea încălzirii actuale şi a celei aşteptate în viitor”.

Mark Zalinka, un om de știință din domeniul atmosferei la Lawrence Livermore National Laboratory, care nu a fost implicat în studiu, a explicat că „faptul că norii joacă un rol-cheie în poveste are sens, deoarece acționează în esență ca o protecție solară a Pământului”.

Mici modificări în acoperirea cu nori pot „schimba drastic albedo-ul Pământului”, a declarat el pentru CNN.