Noi descoperiri în Groapa Marianelor, cel mai adânc ecosistem marin considerat cândva o „zonă lipsită de viaţă”

Un grup de cercetători chinezi care a realizat un studiu inovator a aflat noi informaţii despre mecanismele de supravieţuire ale vieţuitoarelor misterioase care trăiesc în Groapa Marianelor, cea mai adâncă regiune oceanică de pe Pământ, transmite vineri agenţia Xinhua.

Analizând mai multe specimene colectate cu ajutorul submersibilului chinez de mare adâncime cu echipaj uman Fendouzhe, oamenii de ştiinţă au descoperit noi strategii de adaptare, dar şi potenţialul în ceea ce priveşte resursele, al microorganismelor, crustaceelor şi speciilor de peşti care trăiesc în mediul extrem din Groapa Marianelor, potrivit datelor cuprinse în trei lucrări ştiinţifice, publicate vineri în jurnalul Cell, scrie Agerpres.

O regiune considerată cândva o „zonă lipsită de viaţă", Groapa Marianelor are o adâncime de aproape 11.000 de metri și este un abis mereu întunecat şi friguros, cu o presiune de 1.100 de atmosfere.

Echipajul Fendouzhe a coborât, pe 10 noiembrie 2020, în Groapa Marianelor şi a descoperit ecosistemul său bogat.

Ce au descoperit cercetătorii în Groapa Marianelor

Oamenii de știință au identificat peste 7.500 de genomuri reprezentative de microorganisme procariote la nivel de specie, dintre care aproape 90% sunt genomuri noi, care nu au fost raportate anterior, cu o diversitate comparabilă cu diversitatea microbiană marină cunoscută la nivel global.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că genomul amfipodului, un nevertebrat asemănător creveţilor, este de peste patru ori mai mare decât genomul uman.

Ce ajută vieţuitoare să facă faţă mediilor cu presiune ridicată.

Cercetările realizate asupra genomului a 11 specii de peşti de mare adâncime au arătat că acumularea unui tip de acid gras ajută aceste vieţuitoare să facă faţă mediilor cu presiune ridicată.

Rezultatele au extins cunoştinţele despre ecosistemele marine până la adâncimi de 10.000 de metri, iar genele, structurile şi funcţiile biologice nou descoperite pot deschide calea către găsirea unor soluţii la criza globală de resurse biologice.