Misterul „Morții Neagre” a fost dezlușit de oamenii de știință. O singură genă i-a permis să reziste de-a lungul secolelor

„Moartea Neagră” rămâne cea mai mortală pandemie din istoria omenirii. A exterminat până la jumătate din populația Europei, Asiei de Vest și Africii, ucigând zeci de milioane de oameni.

 Misterul „Morții Negre” a fost în sfârșit rezolvat. Cercetările au arătat că evoluția unei singure gene la Yersinia pestis, bacteria care provoacă ciuma bubonică, i-a permis acesteia să se adapteze și să supraviețuiască atât de mult timp, potrivit dailymail.

Studiul abordează întrebări-cheie cu privire la modul în care pandemiile pătrund în populațiile umane, provoacă boli imense și evoluează la diferite niveluri de virulență.Iar în viitor, descoperirile ne-ar putea ajuta să prevenim o altă pandemie.

„Acesta este unul dintre primele studii de cercetare care examinează în mod direct modificările unui agent patogen străvechi, pe care îl întâlnim și astăzi, în încercarea de a înțelege ce determină virulența, persistența și/sau eventuala extincție a pandemiilor”, a declarat coautorul principal, profesorul Hendrik Poinar

Noul studiu a fost realizat de cercetători de la Universitatea McMaster din Canada și de la Institutul Pasteur din Franța.

Bacteriile care cauzează ciuma au evoluat pentru a deveni mai puțin letale în timp, permițându-i să continue să infecteze oamenii în trei pandemii separate pe parcursul a mai mult de o mie de ani, a relevat cercetarea lor.

„Moartea Neagră” a început la mijlocul anilor 1.300 și a fost cea mai mortală pandemie din istoria omenirii, ucigând până la jumătate din populația Europei, a Asiei de Vest și a Africii, epidemiile continuând timp de secole.

A treia pandemie de ciumă bubonică a izbucnit în China în anii 1850 și continuă și astăzi, unele cazuri fiind încă înregistrate în unele părți ale Africii subsahariene.

„Bacteriile ciumei au o importanță deosebită în istoria umanității, așa că este important să știm cum s-au răspândit aceste epidemii”, a declarat Javier Pizarro-Cerda, coautor al studiului.

 O bacterie a prelungit durata pandemiilor

Potrivit publicației citate, cercetătorii au examinat eșantioane de Yersinia pestis, bacteria care provoacă ciuma, care datează de la fiecare pandemie. În toate cele trei cazuri, genele fiecărei bacterii a ciumei au evoluat pentru a deveni mai puțin virulente și mai puțin mortale în timp, conform studiului, provocând infecții mai puțin grave. Se crede că bacteria a prelungit durata pandemiilor, deoarece a obținut mai multe oportunități de a se răspândi între oameni.

Cercetătorii au confirmat această teorie prin infectarea șobolanilor cu mostre recente de ciumă, arătând că boala a durat mai mult atunci când virulența a scăzut.

În timp ce antibioticele pot combate acum în mod eficient ciuma, cercetarea ar putea pune în lumină modul în care ar putea evolua alte pandemii.

„Acest lucru ne permite să obținem o înțelegere cuprinzătoare a modului în care agenții patogeni se pot adapta la diferite situații. În sfârșit, înțelegem mai bine ce este ciuma și cum putem dezvolta măsuri pentru a ne apăra”, a declarat Pizarro-Cerda.

„Moartea Neagră” din 1348 a ucis jumătate din populația Londrei în 18 luni, cadavrele fiind îngrămădite în gropi comune la cinci adâncimi.

Când a lovit Marea Ciumă din 1665, o cincime din locuitorii Londrei au murit, victimele fiind închise în casele lor și cu o cruce roșie pictată pe ușă cu cuvintele „Domnul să aibă milă de noi”.

Pandemia s-a răspândit în Europa între secolele al XIV-lea și al XIX-lea - se crede că a fost provocată de puricii care se hrăneau cu șobolani infectați înainte de a mușca oamenii și de a le transmite bacteria.