Locuinţele omeneşti, gazde pentru peste 8,000 de bacterii

Oamenii de ştiinţă consideră că o casă este mediul cel mai diversificat atunci când vine vorba de cercetarea unui complex ecologic, mai ales când atenţia lor este îndreptată către bacterii şi gândaci.

Cercetătorii au folosit tehnologii genomice într-un studiu realizat pe 40 de case din Carolina de Nord pentru a documenta peste 8,000 de specii diferite de bacterii. Un alt studiu, realizat pe 50 de case din acelaşi stat, a descris peste 750 de tipuri de artropode, inclusiv insecte şi păianjeni, iar un alt studiu realizat pe numai 11 case a relevat o mare varietate de fungi.

Mai mult decât atât, co-autorul lucrării, Robert Dunn, de la Universitatea Statului Carolina de Nord, a descoperit o specie de viespe parazită, care îşi depunde ouăle în interiorul gândacilor de bucătărie din casa lui.

Locuinţele omeneşti, noua ţintă a microbiologilor

De asemenea, Laura Martin a mai declarat că ”diversitatea din mediile abiotice, precum încălzitoarele de apă, frigiderele sau masa din bucătărie, este vastă şi ar putea constitui o paralelă faţă de microclimatele găsite pe pământ, în păduri”.

Acest mediu prezintă potenţial şi atunci când vine vorba de studierea evoluţiei rapide, având în vedere faptul că procesul de dezvoltare a locuinţelor omeneşti a început cu puţin timp în urmă, întrucât primele case au fost construite acum 20,000 de ani.

Cercetătorii spun că au multe întrebări în ceea ce priveşte evoluţia acestor bacterii în mediul interior, de exemplu, din punctul de vedere al adaptării şi al influenţei mediului asupra evoluţiei lor.

În plus, ei speră să compare speciile din Alaska, de exemplu, cu cele găsite în Texas, să descopere dacă mediul exterior determină soarta bacteriilor din interior, sau cum influenţează modul de amenajare a casei evoluţia complexului ecologic.

”Suntem interesaţi să îndepărtăm dialogul de subiectul dăunătorilor, spre cel al biodiversităţii existente într-o casă”, a declarat Martin.

Potrivit Daily Mail, cercetătorii estimează că biomul din interiorul unei case constituie aproximativ 0,5% din teritoriul fără gheaţă, adică aproximativ 400,000 de kilometri pătraţi, aproape cât teritoriul statului Texas, din Statele Unite ale Americii.

Lucrarea de cercetare a rezultat dintr-un atelier realizat în anul 2013, la care au luat parte mai mulţi biologi, entomologi, arhitecţi, şi alţi oameni de ştiinţă specializaţi în proiectarea clădirilor.

Laura Martin, primul autor al lucrării, a declarat că, deşi oamenii îşi imaginează că există foarte puţine specii de bacterii care se hrănesc cu resturi umane, dat fiind numărul speciilor găsite în interiorul caselor, este foarte posibil să fie multe dintre ele care nu au fost descoperite încă.