Istoria genetică a Balcanilor: Paleogeneticienii au dovedit că vechii goți erau o confederație de popoare
0Ca parte a studiului, experții au colectat și descifrat genomul a 140 de locuitori antici din Balcani.
Paleogeneticienii au descifrat genomul a 136 de locuitori antici din Balcani, ceea ce le-a permis să dezvăluie istoria formării popoarelor slave din regiune, precum și să demonstreze că vechii goți barbari erau o confederație de popoare și nu reprezentanți ai unui grup etnic. Descoperirile oamenilor de știință au fost publicate într-un articol din revista Cell.
„Grupurile de oameni care au pătruns în Balcani în epoca declinului Imperiului Roman erau deseori formate din diferite grupuri etnice din nordul Europei și din stepele ponto-kazahe. Două naționalități similare - nord-europeană și scito-sarmațiană - au pătruns adesea în această regiune împreună, ceea ce indică faptul că „că fac parte dintr-o confederație multietnică a popoarelor migratoare”, a spus profesorul David Reich de la Universitatea Harvard (SUA), citat de serviciul de presă al revistei Cell.
Oamenii de știință au ajuns la această concluzie ca parte a unui proiect la scară largă care vizează studierea istoriei paleogenetice a Peninsulei Balacanice și dezvăluirea originilor popoarelor slave și neslave care o locuiesc. Ca parte a acestei inițiative, oamenii de știință, inclusiv cercetători din Serbia și Croația, au colectat și secvențiat genomurile a 140 de locuitori antici din Balcani.
Toți acești oameni au trăit în estul Europei în primul mileniu d.Hr., începând cu epoca imperială timpurie din istoria Romei antice și terminând cu perioada post-romană, când au apărut primele state slave în Balcani, iar Imperiul Bizantin a atins apogeul. Oamenii de știință au reușit să descifreze complet genomul a 136 de locuitori antici ai Balcanilor și să le compare între ele, pe baza unui set de 1,43 milioane de mici mutații ale ADN-ului.
Istoria genetică a Balcanilor
După cum observă cercetătorii, epocile romane timpurii și romane târzii au fost de un interes deosebit pentru ei, deoarece la acea vreme Balcanii erau unul dintre principalele avanposturi ale Imperiului Roman, precum și locul de naștere a aproape două duzini de împărați, inclusiv Constantin cel Mare și Dioclețian. Originile lor, ca și etnia locuitorilor provinciilor romane din Balcani și a vecinilor lor barbari, sunt încă subiectul unor dezbateri aprige în rândul istoricilor.
Profesorul Reich și colegii săi au studiat structura unui număr mare de locuitori ai Balcanilor din această epocă și au constatat că toți aveau o origine etnică foarte variată, atât în provinciile romane, cât și nu numai. Acest lucru a fost valabil mai ales pentru acele grupuri de popoare migratoare pe care romanii antici le numeau goți în epoca declinului imperiului. Acest lucru sugerează că goții nu erau un popor monolit, ci o confederație de mai multe grupuri etnice, care în același timp proveneau din diferite regiuni ale Eurasiei.
Pe lângă aceasta, analiza oamenilor de știință a arătat că ultima „migrație majoră a popoarelor” din Balcani a avut loc în secolele VI-VII d.Hr., când strămoșii popoarelor slave moderne au pătruns în această regiune a Europei de Est. Ei au lăsat cea mai semnificativă urmă genetică din istoria Balcanilor - moștenirea lor reprezintă 30% până la 60% din genomul sârbilor, croaților, grecilor și altor popoare moderne.
„De multă vreme, istoricii au discutat despre consecințele „migrației popoarelor” și au dezbătut dacă limbile slave s-au răspândit prin cultură sau prin migrație. Am constatat că migrațiile au influențat semnificativ demografia Balcanilor - în medie, mai mult de jumătate din moștenirea genetică a popoarelor lor a fost moștenită de la vechii slavi, iar acest lucru este tipic chiar și pentru greci, a căror moștenire genetică a 30% este de origine similară”, a conchis profesorul Reich.