Paleogenetica a „descoperit” patria anglo-saxonilor care au colonizat Marea Britanie
0Potrivit experților, cele mai apropiate rude locuiau în nordul Germaniei moderne, Danemarca și Țările de Jos.
Paleogeneticienii europeni au găsit dovezi că Marea Britanie de astăzi a fost colonizată în Evul Mediu timpuriu de triburile anglo-saxone care trăiau în regiunile continentale din ceea ce sunt acum Țările de Jos, Danemarca și Germania. Articolul a fost publicat în revista Nature, rezultatele studiului fiind anunțate de serviciul de presă al Institutului German de Antropologie Evolutivă (EVA) miercuri.
„Am descifrat genomul a 278 de locuitori antici ai Angliei, precum și a altor câteva sute de locuitori ai Europei medievale. Acest lucru ne-a permis să studiem în detaliu modul în care au decurs migrațiile în masă ale populației în epoca post-romană, precum și să urmărim soarta așezărilor individuale și chiar a familiilor”, a spus cercetătorul EVA Josh Gretzinger, citat de serviciul de presă al institutului.
Un grup de paleogeneticieni condus de profesorul EVA Johannes Krause studiază de mulți ani istoria originii unui număr mare de popoare europene, ale căror migrații au jucat un rol crucial în istoria antichității și a Evului Mediu. În special, ei au reușit recent să descifreze genomul vechilor avari și să demonstreze că erau rude apropiate ale triburilor mongole timpurii din epoca Juan Khaganate.
În noua lor lucrare, profesorul Krause și colegii săi sunt interesați de istoria originii triburilor anglo-saxone care au pătruns pe teritoriul Marii Britanii moderne în secolele V-VI d.Hr. după căderea Imperiului Roman. Istoricii discută de multe decenii despre cum a decurs acest proces și în ce regiuni ale Europei se află patria anglo-saxonilor.
Căutarea patriei anglo-saxonilor
Unii oameni de știință cred că anglo-saxonii trăiau în regiunile de coastă ale Danemarcei și în regiunile învecinate, în timp ce alții sugerează că triburile lor au venit în Anglia din nordul Scandinaviei. Paleogenetica a descoperit că adevărata patrie a anglo-saxonilor nu se afla de fapt în regiunile de coastă, ci în regiunile continentale ale Europei de Nord și Centrale.
Cercetătorii au ajuns la această concluzie în cursul studierii structurii genomului a 278 de locuitori antici ai Angliei care au trăit în anii 600-1300 d.Hr., precum și a 180 de locuitori din alte regiuni ale Europei medievale. Oamenii de știință au comparat seturi de mici mutații în aceste mostre de ADN antic și au ajuns la concluzia că cele mai apropiate rude ale anglo-saxonilor trăiau într-un număr mare de regiuni din nordul Germaniei moderne, Danemarca și Țările de Jos, adiacente coastei Mării Nordului.
Interesant este că analiza genetică efectuată de oamenii de știință a indicat că chiar și primele migrații ale anglo-saxonilor au fost masive și nu izolate. Acest lucru pune la îndoială teoria populară în prezent conform căreia doar reprezentanții elitei și nobilimii anglo-saxone au pătruns în Marea Britanie, a cărei cultură a fost adoptată ulterior de triburile locale ale britanicilor.
În același timp, oamenii de știință au descoperit și că actuala componentă anglo-saxonă a genomului britanicilor moderni a început să fie înlocuită activ de elemente franceze și belgiene cu câteva secole înainte ca Anglia să fie cucerită de normanzi. Istoricii, geneticienii și arheologii încă nu au aflat cum a avut loc exact acest schimb de gene, au declarat profesorul Krause și colegii săi.
Se încarcă comentariile...
